Agatha Christie
Data aparitie: 2014
Colectia: Editia colectionarului
Numar pagini: 224
Data aparitie: 2014
Colectia: Editia colectionarului
Numar pagini: 240
Data aparitie: 2014
Colectia: Editia colectionarului
Numar pagini: 240
Data aparitie: 2005
Colectia: Hercule Poirot
Numar pagini: 250
Data aparitie: 2015
Colectia: Editia colectionarului
Numar pagini: 256
Data aparitie: 1984
Numar pagini: 254
Colectia: The Christie
Numar pagini: 224
Data aparitie: 1990
Numar pagini: 382
Data aparitie: 1981
Colectia: I classici del giallo
Numar pagini: 220
Data aparitie: 2018
Colectia: Agatha Christie
Numar pagini: 270
Activitate / viata
„Unul dintre cele mai fericite lucruri ce se pot intampla in viata este a avea o copilarie fericita. Eu am avut o copilarie foarte fericita.” Astfel suna primele fraze din autobiografia scriitoarei Agatha Christie (nascuta Agatha Mary Clarissa Miller), scrisa intr-o perioada tomnatica a vietii sale.
Intr-adevar, prima etapa a vietii marii autoare se defineste prin armonie si caldura unei familii numeroase, parinti si frati ce ii cultiva si ii sustin pasiunea pentru lectura, pentru tentative literare, pentru muzica si alte arte. Christie afirma ca a sa copilarie lipsita de griji ia sfarsit la varsta de unsprezece ani, odata cu decesul tatalui sau, eveniment tragic ce zdruncina din temelii sfera de bunastare ce a inconjurat clanul Miller. Afaceri prost gestionate de tatal Agathei, americanul Frederick Alvah Miller, plaseaza sotia si cei trei copii intr-o situatie economica incerta determinand membrii familiei sa se raspandeasca din sanul caminului pentru un viitor mai bun. Clara, noul stalp al familiei, impreuna cu mezina Agatha raman in vechea casa in timp ce sora Margaret se casatoreste si isi urmeaza sotul intr-o localitate invecinata iar fratele Monty se inroleaza in armata si lupta pe frontul sud-african.
La scurt timp, pentru o inalta educatie a Agathei Christie, Clara decide ca fiica sa urmeze studii formale in localitatea natala, Torquai Devon si, ulterior, in cadrul catorva institutii tip pension, la Paris.
La intoarcerea in Anglia, in anul 1910, urmatorul obiectiv al Agathei Christie este acela de a isi intemeia o familie, de a intalni un partener de viata. Impreuna cu mama sa afectata de boala, Agatha realizeaza numeroase calatorii in Orient, ocazii cu care ia contact cu aceste lumi noi, atat de diferite de Britania nativa, lumi ce mai tarziu vor da nastere unei puternici fascinatii inlauntrul sau. Activitati sociale in tinutul de bastina, incercari literare in domeniul cartii politiste, de suspans, tentative in teatrul amator, poezie si teatru reprezinta ocupatiile autoarei in aceasta etapa a vietii sale. Insa, nimic concret nu are loc, Christie nu este cu adevarat hotarata sa urmeze o cariera in vreunul dintre aceste domenii. Nuvele despre ‚nebunie si visuri’, spiritism si paranormal, experiente personale sunt asternute in primele pagini semnate de Agatha. Insa, editorii evalueaza ‚stilul nefericit’ al scrierilor lui Christie si considera operele nedemne de a fi publicate.
Odata cu izbucnirea Primului Razboi Mondial, Agatha il cunoaste pe Archibald Christie, luptator in armata britanica ce in 1914 va deveni sotul scriitoarei. In perioada Razboiului, Agatha Christie serveste patria ca sora medicala voluntara, demers prin care invata numeroase notiuni din chimie, substante si doze letale, actiuni si reactii ale acestora, informatii pretioase pentru scrierile sale, pentru crearea numeroaselor intrigi si deznodaminte bazate pe medicamente, otravuri, substante fatale.
Dupa incheierea Primului Razboi Mondial, proaspata familie Christie se stabileste in Londra, viata urmand un curs linistit alaturi de fiica Rosalind. Agatha Christie finalizeaza primul sau roman, ‚Misterioasa afacere de la Styles’, cu care debuteaza pe piata literara, dupa un timp de negocieri si un compromis in a altera deznodamantul original al cartii. Se contureaza Hercule Poirot, detectivul belgian in forma figurii centrale a zeci de romane si nuvele semnate de Christie. Primului roman tiparit ii urmeaza alte povesti de succes precum ‚Adversarul secret’, ‚Crima de pe terenul de golf’ si alte nuvele apreciate de publicul larg.
Un eveniment misterios, neelucidat nici astazi sunt cele zece zile de disparitie ale Agathei Christie din anul 1926. Cauzata de cererea de divort din partea sotului, coroborata cu durerea pierderii mamei, disparitia temporara a autoarei divide voci, unele sustinand amnezie temporara si depresie adanca, altele acuzand scenarii in scop de promovare a titlurilor sale. In ciuda faptului ca intreaga populatie s-a mobilizat pentru a descifra enigma, in pofida amestecului persoanelor publice si a reactiei negative populare, Agatha Christie nu a justificat niciodata actiunea sa de a se face pierduta pentru zece zile, intr-un hotel anonim, sub numele amantei lui Archibald. In anul 1928, ia sfarsit procesul de separare intre autoare si sotul sau, fiica lor ramanand alaturi de mama.
In anul 1930, scriitoarea de romane politiste se casatoreste cu Max Mallowman, un arheolog indragostit de profesia sa ce ii transmite si sotiei sale ‚microbul’ arheologiei si pasiunea pentru situri istorice, pentru Orient, pentru civilizatii necunoscute, pentru cercetare si reconstituiri. ‚Platourile’ pentru desfasurarea actiunii din romanele lui Christie au fost adesea inspirate din peisajele si calatoriile intreprinse alaturi de Mallowman. Casnicia cu Max este una deosebita, fericita pana la disparitia scriitoarei in 1976, chiar daca diferenta de varsta de paisprezece ani exista si ar fi putut cauza un esec marital. ‚Crima din Orient Expres’, ‚Zece negri mititei’, Dupa inmormantare’ sunt cateva dintre filele de succes imaginate in timpul casatoriei cu Max.
In onoarea geniului literar Agatha Christie - cel mai bine vandut autor al tuturor timpurilor si al treilea autor ca numar de copii vandute, dupa Shakespeare si Biblia crestina, potrivit Guiness Book – in anul 1956 se acorda ordinul ‚Commander of the Order of the British Empire’ iar in 1971 este ridicata la rangul ‚Dame Commander of the Order of the British empire’, inalte distinctii ce sunt atribuite celor mai luminate minti. De asemenea, Max Mallowman devinde Cavaler al Ordinului Britanic pentru activitatea condusa in arheologie.
In perioada 1971-1975, starea de sanatate a scriitoarei Agatha Christie se deterioreaza treptat, determinand-o pe aceasta sa renunte la drepturile asupra celei mai de succes piese de tetaru ‚The Mousetrap’, in favoarea nepotului sau.
Dupa o viata onorabila, marcata de rateuri si reusite personale si profesionale, apreciata in intreaga lume la justa sa valoare, Agatha Christie paseste intru eternitate. In varsta de 85 de ani, la 12 ianuarie 1976, stindardul genului literar detectiv se stinge din cauze naturale, lasand urmasilor un patrimoniu literar valoros, oferind posteritatii fascinante pagini de mister si intrigi, cei mai inteligenti eroi si cea mai incitanta poveste de viata, desprinsa parca dintr-un roman semnat chiar de Agatha Christie.
Opera
Reputatia scriitoarei Agatha Christie de ‘Regina a Crimei’ este construita pe suita larga de motive clasice pe care le-a introdus in literatura politista, structurand schematic subiectul scrierilor de acest gen sub o forma simpla: o crima este comisa, exista o paleta larga de suspecti ce ascund secrete importante, in mod gradat eroul principal – detectivul descifreaza indicii asupra acestor secrete, de-a lungul povestii, descoperind cele mai socante turnuri de situatie in final. In stilul inconfundabil caracteristic scriitoarei Agatha Christie, detectivul reuneste grupul de suspecti intr-o incapere, dezvaluie argumente si cursul logicii ce il conduc spre o concluzie si anunta vinovatul, ce poate justifica sau nu actiunile criminale, ratiuni din spatele acestora, intentii si remuscari. Agatha Christie, de-a lungul carierei literare, a avut tendinta de a pozitiona vina asupra celui mai ‘sters’ personaj, acela pierdut in fundal ori aparent incapabil de a comite un gest violent, conducand la aparitia cliseului, a criticilor negative, a posibilitatii cititorilor de a identifica din primele randuri criminalul, facand alegerea doar pe baza celor mai mici probabilitati.
Scriitorul Brian Aldiss sustine ca o discutie cu scriitoarea Christie i-a revelat faptul ca Agatha obisnuia sa scrie povestea iar in capitolul final sa aleaga cel mai putin probabil suspect ca fiind faptasul, parcurgand apoi din nou cartea pentru a plasa indiciile necesare care vor trimite spre personajul ales. Totusi, pasaje din autobiografia Agathei contrazic afirmatiile lui Aldiss, aceasta descriind modalitati de constructie a actiunii si deznodamantului diferite, pentru fiecare dintre cartile semnate de ea. Cea mai bine vanduta autoare de romane de mister din lume, Agatha Christie este considerata maestra suspansului, a construirii intrigii, a descrierii fine a personajului. Unii critici au considerat abilitatea lui Christie de a tese intrigi si subiecte ale cartilor sale ca fiind considerabil superioara abilitatilor sale literare. Scriitorul Raymond Chandler a criticat stilul Christie in eseul sau ‘The simple art of murder’, in timp ce criticul literar american Edmund Wilson nu a acordat greutatea cuvenita scriitoarea si genului literar detectiv in lucrarea sa din New Yorker ‘Who cares who killes Roger Ackroyd?’. O alta eroare comisa de scriitoarea Christie este aceea de a construi si descrie personaje in baza stereotipurilor religioase, culturale, populare. Italieni, evrei, non-europeni sunt desenati in paginile sale in functie de prejudecatile vremii, vocea si pozitia autoarei ajungand catre cititori prin tonul uzitat la adresa acestor personaje. O puternica influenta in opera Agathei Christie este inclinatia sa spre mistic, spre misterios, spre spirit. Numeroase povesti semnate de Christie amesteca realul cu influente supraomenesti precum secte religioase, sacrificii, ceremonii si ritualuri religioase. O alta trasatura in lucrarile semnate de Christie este reprezentata de calatoria ca aventura, de conexiunile intre calatorii si arheologie, idei si teme dezvoltate in ‘Crima in Mesopotamia’, ‘Intalnire cu moartea’ sau ‘ Moarte pe Nil’.
Critici si iubitori ai cartilor semnate de Agatha Christie glasuiesc la unison ca scriitoarea este cel mai de seama reprezentant al literaturii detective clasice. Talentele sale literare unice au depasit orice granita a varstei, rasei, clasei, geografiei ori educatiei, au rafinat modelul si forma acestui gen literar de fictiune, au transformat numele Agatha Christie in sinonim pentru actiune, suspans, imaginatie, dragoste pentru genul cartilor politiste.
Opera
Romane:
Misterioasa afacere de la Styles, 1920
Adversarul secret, 1922
Crima de pe terenul de golf, 1923
Omul in costum maro, 1924
Secretul de la Chimneys, 1925
Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd, 1926
Cei Patru Mari, 1927
Misterul trenului albastru, 1928
Misterul celor sapte cadrane, 1929
Crima la vicariate, 1930
Misterul de la Sittaford, 1931
Pericol la End House, 1932
Lordul Edgware moare / 13 la cina, 1933
Crima din Orient Express, 1934
De ce nu i-au cerut lui Evans?, 1934
Tragedie in trei acte, 1935
Moarte in nori, 1935
Ucigasul ABC, 1936
Crima in Mesopotamia, 1936
Cu cartile pe masa, 1936
Martorul mut, 1937
Moarte pe Nil, 1937
Intalnire cu moartea, 1938
Craciunul lui Poirot, 1938
E usor sa ucizi, 1939
Zece negri mititei, 1939
Chiparosul trist, 1940
O supradoza de moarte, 1940
Raul sub soare, 1941
N sau M, 1941
Cadavrul din biblioteca, 1942
Cei cinci purcelusi, 1942
Mana ascunsa, 1942
Spre Zero, 1944
Moartea vine ca un sfarsit, 1944
Cianura scanteietoare, 1945
Conacul dintre dealuri, 1946
Dusi de val, 1948
Crima din casuta stramba, 1949
O crima anuntata, 1950
Locul intalnirii: Bagdad, 1951
Doamna McGinty a murit, 1952
Împușcături la Stonygates, 1952
După înmormântare, 1953
Un buzunar plin cu secară, 1953
Misiune imposibilă, 1954
Hickory Dickory Dock, 1955
Misterul crimelor înlănțuite, 1956
Trenul de Paddington, 1957
Cele două adevăruri, 1958
Pisica printre porumbei, 1959
Calul bălan, 1961
Oglinda spartă, 1962
Ceasurile, 1963
Misterul din Caraibe, 1964
Hotel Bertram, 1965
A treia fată / Falsa identitate, 1966
Infernul crimelor tăinuite, 1967
Când ma furnica degetele, 1968
Petrecerea de Halloween, 1969
Pasager spre Frankfurt, 1970
Nemesis, 1971
Elefanții nu uită niciodată, 1972
Secretul casei dintre lauri, 1973
Cortina, 1975
Misterul crimei fara cadavru, 1976
Povestiri scurte:
Poirot Investigates, 1924
Partners in Crime, 1929
The Mysterious Mr. Quin, 1930
The Thirteen Problems, 1932
The Hound of Death, 1933
The Listerdale Mystery, 1934
Parker Pyne Investigates, 1934
Murder in the Mews, 1937
The Regatta Mystery and Other Stories, 1939
The Labours of Hercules, 1947
The Witness for the Prosecution and Other Stories, 1948
Three Blind Mice and Other Stories, 1950
The Under Dog and Other Stories, 1951
The Adventure of the Christmas Pudding, 1960
Double Sin and Other Stories, 1961
The Golden Ball and Other Stories, 1971
Poirot's Early Cases, 1974
Miss Marple's Final Cases and Two Other Stories, 1979
Problem at Pollensa Bay and Other Stories, 1991
The Harlequin Tea Set, 1997
While the Light Lasts and Other Stories, 1997
Romane scrise sub pseudonimul Mary Westmacott:
Giant's Bread, 1930
Unfinished Portrait, 1934
Absent in the Spring, 1944
The Rose and the Yew Tree, 1948
A Daughter's a Daughter, 1952
The Burden, 1956
Piese de teatru:
Black Coffee, 1930
And Then There Were None, 1943
Appointment with Death, 1945
Murder on the Nile/Hidden Horizon, 1946
The Hollow, 1951
The Mousetrap, 1952
Witness for the Prosecution, 1953
Spider's Web, 1954
A Daughter's a Daughter, 1956
Verdict, 1958
The Unexpected Guest, 1958
Go Back for Murder, 1960
Rule of Three, 1962
Fiddler's Three, 1972
Akhnaton, 1973
Chimneys, 2003
Non-ficțiune:
Come, Tell Me How You Live, 1946
Agatha Christie: An Autobiography, 1977
Alte opere publicate:
The Road of Dreams (Poezii), 1925
Star Over Bethlehem and other stories (Povești și poezii creștine), 1965
Poems, 1973