Aristotel, filosof al Greciei Antice si clasic al filosofiei universale, ctitor al scolii peripatetice si spirit enciclopedic dar si intemeietor al stiintei politice de sine statatoare, s-a nascut in anul 384 i.Hr., in Stagira, oras in nordul Marii Egee, din peninsula Chalcidica.

Aristotel este parintele domeniilor filosofice precum Logica formala, Metafizica, Etica si Retorica iar forma aristotelica in care au fost interpretate stiintele naturale ramane paradigmatica in Europa pentru mai mult de un mileniu.

Aristotel isi pierde ambii parinti in frageda copilarie iar primii sai ani se desfasoara in orasul natal Stagira si in Pella, in grija unui unchi.

La 17 ani se alatura Academiei lui Platon pentru 20 de ani, intai ca elev si, ulterior, ca profesor. Dupa moartea lui Platon, in anul 347 i.Hr., Aristotel se indreapta spre Misia, in Assos si devine consilier al tiranului Hermias. Acest prim pas este parte al sirului lung de calatorii pe care filosoful le intreprinde intru cunoasterea si studierea formelor de conducere si de stat existente in acele vremuri.

Aristotel se casatoreste cu Phytias, fiica adoptiva sau nepoata lui Hermias iar aceasta ii daruieste o fiica ce primeste numele mamei sale.

In anul 343 i.Hr. filosoful antic este chemat la Pella, la curtea conducatorului Filip, unde i se solicita desavarsirea educatiei tanarului Alexandru, cel ce va deveni si va ramane in istorie drept Alexandru cel Mare.

In anul 340 i.Hr., Aristotel se intoarce la Stagira pentru scurt timp deoarece curand pasii il poarta spre Atena unde infiinteaza Liceul (Scoala peripatetica), propria sa institutie de invatamant ce rivalizeaza cu Academia lui Platon.

Preda in Liceu timp de treisprezece ani si, in paralel, isi continua asiduu cercetarile. Sotia sa, Phytias moare in aceasta perioada iar Aristotel o cunoaste pe Herpyllis din Stagira, cea care ii va darui un fiu pe nume Nicomah.

In anul 323 i.Hr., dupa moartea lui Alexandru, rabufnirea vechii dusmanii asupra macedonenilor la Atena ii impune lui Aristotel refugiul la Chalkis, in insula Eubeea.

Se stinge din viata un an mai tarziu, din cauze naturale.

Theofrast, cel mai de seama discipol al sau, preia conducerea scolii lui Aristotel. Dupa disparitia urmasului sau la conducerea scolii, lucrarile lui Aristotel sunt aduse in Asia Mica, fiind sortite intunericului si pieirii. Sunt readuse la Atena in jurul anului 100 i.Hr. iar in 86 i.Hr. sunt mutate la Roma.

Din cele peste 150 de lucrari atribuite lui Aristotel, sunt conservate doar 47.

Sistemul filosofic si stiintific complex, uimitor si profund, conceput de marele Aristotel, reprezinta baza sau inspiratie pentru gandirea medievala crestina si islamica, si a constituit ax al culturii occidentale pana la sfarsitul secolului al saptesprezecelea.

Opera

La mai mult de 2300 de ani de la moartea sa, filosoful antic Aristotel ramane unul dintre cele mai influente personalitati care au trait vreodata. A adus contributii semnificative in aproape toate domeniile cunoscute de om in era sa si a fost ctitor al numeroaselor noi domenii de interes.

Filosoful Bryan Magee este cel care care declara ca ’este incert daca vreun om a cunoscut vreodata atat de multe ca si el’.

Printre nenumarate alte realizari, Aristotel este fondatorul Logicii formale, pionier al studiului zoologiei, parinte al contributiilor inegalabile oferite oamenilor de stiinta si filosofilor de astazi si din viitor.

In ciuda acestor realizari colosale, influenta erorilor lui Aristotel este considerata vinovata de a fi retinut stiinta in loc, simtitor. Bertrand Russell noteaza ca ’aproape orice avans intelectual serios s-a lovit, la debut, de atacuri ale doctrinelor aristotelice’. Russel, de asemenea, numeste etica lui Aristotel ’respingatoare’ si logica sa ca ’antica definitiv ca si astronomia ptolemeica’. Insa, in ciuda greselilor lui Aristotel, tot Russel este cel care subliniaza avansul considerabil realizat de filosoful antic comparativ cu antecesorii sai.

Mostenirea lui Aristotel in nenumarate arii de activitate ramane importanta in timp ce filosoful este considerat, in mod conventional, unul dintre marii intemeietori ai stiintelor naturale si filosofiei universale.

Opera

Discursuri cu caracter retoric

Elogiul lui Platon

Elogiu catre Alexandru

Elegia pentru Eudemos

Dialoguri in genul celor platonice

Despre filosofie

Despre justitie

Despre poeti - pastrate fragmentar

Tratate de eruditie

Constitutia atenienilor (Athenaion Politeia)

Istoria animalelor (Historia Animalium)

Organon - Scrieri despre logica

Categorii (Categoriae)

Despre interpretare (De Interpretatione)

Analitica Prima (Analytica Priora)

Analitica Secunda (Analytica Posteriora)

Topica (Topica)

Respingerile Sofistice (De Sophisticis Elenchis)

Scrieri despre stiinta

Fizica (Physica)

Despre cer (De Caelo)

Despre generare si corupere (De Generatione et Corruptione)

Meteorologicele

Despre Univers (De Mundo)

Despre suflet (De Anima)

Scurte tratate naturale (Parva Naturalia):

Despre simturi si sensibile (De Sensu et Sensibilibus)

Despre memorie si reamintire (De Memoria et Reminiscentia)

Despre somn si veghe (De Somno et Vigilia)

Despre vise (De Insomniis)

Despre divinatie (De Divinatione per Somnum)

Despre lungimea si scurtimea vietii (De Longitudine et Brevitate Vitae)

Despre tinerete si batranete (De Juventute et Senectute)

Despre respiratie (De Respiratione)

Despre spirit (De Spiritu)

Istoria animalelor sau Descrierea animalelor (Historia Animalium)

Despre partile animalelor (De Partibus Animalium)

Despre miscarea animalelor (De Motu Animalium)

Despre deplasarea animalelor (De Incessu Animalium)

Despre generatia animalelor (De Generatione Animalium)

Despre culori (De Coloribus)

Despre lucruri auzite (De audibilibus)

Fizionomica (Physiognomonica)

Despre plante (De Plantis)

Despre minuni auzite (Mirabilibus Auscultationibus)

Probleme mecanice (Mechanica)

Probleme sau Intrebari (Problemata)

Despre liniile indivizibile (De Lineis Insecabilibus)

Despre pozitia si denumirile vanturilor (Ventorum Situ et nominibus)

Despre Melissus, Xenophanes si Gorgias (MXG)

Scrieri metafizice

Metafizica (Metaphysica)

Scrieri etice

Etica Nicomahica (Ethica Nicomachea)

Etica Mare (Magna Moralia)

Etica eudemica (Ethica Eudemia)

Despre virtuti si vicii (De Virtutibus et Vitiis Libellus)

Politica (Politica)

Economicele (Oeconomica)

Scrieri estetice

Retorica (Ars Rhetorica)

Retorica lui Alexandru (Rhetorica ad Alexandrum)

Poetica (Ars Poetica)

Alte lucrari

Liber de Causis

Statul Atenian

Aristotel

Activitate / viata

Opera

Citate