Carti Eugene Ionesco

Ordonează după:
Arată:
Afișare:
Listă
Tabel
Note si contranote
Editura: Humanitas
Anul: 1992
Numar pagini: 282
Buna
12,99LEI
Buna
Ultima bucata
-
buc
+
Anticariat: 12,99LEI
Stoc: 0
Pe baza a 2 comentarii.
Insinguratul
Editura: Albatros
Anul: 1990
Numar pagini: 128
Putin uzata
3,99LEI
Prezinta urme de praf; Coperta prezinta deteriorari;
Putin uzata
3,99LEI
Prezinta urme de praf; Coperta prezinta deteriorari;
Buna
3,99LEI
Buna
3,99LEI
Putin uzata
Prezinta urme de praf; Coperta prezinta deteriorari;
Stoc limitat
-
buc
+
Anticariat: 3,99LEI
Stoc: 0
Pe baza a 3 comentarii.
Stoc epuizat
Notes & counternotes
Note si contra-note Eugene Ionesco
Editura: John Calder
Anul: 0
Numar pagini: 286
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Povesti 1, 2, 3, 4
Editura: Arthur
Anul: 2010
Numar pagini: 112
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Teatru, vol. 5
Improvizate la Alma. Ucigas fara simbrie Eugene Ionesco
Editura: Humanitas
Anul: 2004
Numar pagini: 214
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Rhinoceros
Piece en trois actes et quatre tableaux Eugene Ionesco
Editura: Gallimard
Anul: 1990
Colectia: Folio
Numar pagini: 246
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Note si contranote
Editura: Humanitas
Anul: 2002
Numar pagini: 336
Observatii: Editia a 2-a
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Jurnal in farime
Editura: Humanitas
Anul: 2002
Numar pagini: 202
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
A rupe tacerea
Convorbiri cu Andre Coutin Eugene Ionesco
Editura: Humanitas
Anul: 2008
Numar pagini: 106
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Prezent trecut, trecut prezent
Editura: Humanitas
Anul: 2003
Numar pagini: 235
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Journal en miettes
Jurnal in farame Eugene Ionesco
Editura: Mercure De France
Anul: 1967
Numar pagini: 256
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Tagesbuch
Editura: Buchclub Ex Libris
Anul: 1967
Numar pagini: 246
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Macbett
Editura: Gallimard
Anul: 1990
Colectia: Folio
Numar pagini: 150
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Teatru, vol. 4
Setea si foamea. Lacuna. Exercitii de pronuntie si conversatie franceza pentru studenti americani. Jocul de-a macelul Eugene Ionesco
Editura: Univers
Anul: 1997
Numar pagini: 224
Pe baza a 2 comentarii.
Stoc epuizat
Victimele datoriei; Amedeu; Tabloul
Editura: Humanitas
Anul: 2003
Colectia: Teatru III
Numar pagini: 260
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Present passe. Passe present
Prezent trecut, trecut prezent Eugene Ionesco
Editura: Mercure De France
Anul: 1968
Numar pagini: 280
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Teatru, vol. 5
Calatorie in lumea mortilor Eugene Ionesco
Editura: Univers
Anul: 1998
Numar pagini: 362
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Intre viata si vis
Convorbiri cu Claude Bonnefoy Eugene Ionesco
Editura: Humanitas
Anul: 1999
Colectia: Memorii/Jurnale/Convorbiri
Numar pagini: 205
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Teatru, vol. 1
Victimele datoriei Eugene Ionesco
Editura: Univers
Anul: 1994
Numar pagini: 206
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Teatru, vol. 2
Ucigas fara simbrie Eugene Ionesco
Editura: Univers
Anul: 1995
Numar pagini: 310
Pe baza a 2 comentarii.
Ordonează după:
Arată:
Afișare:
Listă
Tabel

Activitate / viata


Carti scrise de Eugene Ionesco

Eugen  Ionescu (Eugene Ionescu conform ortografiei franceze) se naste la 26 noiembrie 1909, in Slatina, judetul Olt, intr-o familie cu radacini romanesti si franceze, cu crezuri crestin-ortodoxe si protestante.

Etapa copilariei lui Eugen Ionescu se desfasoara in Franta, spatiu in care traieste epifania lumii decadente, corupte si neinsemnate, revelatia mortii ca final pentru tot din jur. Noua perceptie asupra lumii se reflecta in lucrarea literara, demonstrand repulsia fata de tangibil, neincrederea in comunicare, credinta ca o lume superioara, inaccesibila asteapta aproape. Ecouri ale credintei in intangibil se simt in referinte si teme ale lucrarilor sale cele mai importante.

In anul 1925, dupa divortul parintilor, Eugen Ionescu revine in Romania. Urmeaza cursuri in cadrul Colegiului National Sfantul Sava iar ulterior, studiaza literatura franceza la Universitatea din Bucuresti intre 1928-1933, calificandu-se ca profesor de limba franceza. Aici ii cunoaste pe marii Cioran si Eliade iar cei trei devin prieteni pentru intreaga viata.

In anul 1936, Eugen Ionescu se casatoreste cu Rodica Burileanu iar cei doi vor avea o fiica, Marie-France pentru care artistul a scris povesti neconventionale. Eugen Ionescu impreuna cu familia decid sa mearga in Franta, unde dramaturgul completeaza teza de doctorat. Izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, in 1939, il impinge spre Romania natala unde se stabileste pentru trei ani. Cu ajutorul prietenilor obtine documente ce ii permit sa calatoreasca iar in 1942 se reintoarce in Franta, locuind in Marseille in perioada Razboiului si in Paris, dupa eliberarea capitalei.

De-a lungul vremii, opera lui Eugen Ionescu este recunoscuta si premiata national si global iar in anul 1970 autorul devine membru al Academiei Franceze.

Parintele teatrului absurd romanesc, Eugen Ionescu se stinge pentru eternitate la varsta de 84 de ani, la 28 martie 1994 si se odihneste in Cimitirul Montparnasse din Paris.

Astfel anul 1994 devine anul unei morti pe care artistul Eugen Ionescu o considera problema principala in fata careia toate celelalte sunt mai putin importante, devine perete, devine limita. Anul 1994 devine momentul singurei instrainari inevitabile, devine moment in care limitele lui Eugen Ionescu capata sens.

In anul 2009, o data cu sarbatorirea centenarului nasterii autorului, opera ionesciana a fost celebrata oficial peste tot in lume, propunere inaintata de statul roman alaturi de ambasadorul Romaniei in cadrul UNESCO, criticul literar Nicolae Manolescu. Cu aceasta ocazie, piesele absurde sunt inca o data in prim-plan, eroii mici in fata mortii prind glas pe scenele lumii, numeroase manifestari culturale si literare sunt dedicate marelui Eugen Ionescu.

Galerie foto


Carti scrise de Eugene Ionesco Carti scrise de Eugene Ionesco Carti scrise de Eugene Ionesco

Opera


Desi este celebru pentru arta dramatica, piesele de teatru nu au fost prima alegere a lui Eugen Ionescu. A debutat cu scrieri poetice si critica publicate in cateva jurnale romanesti. S-au remarcat ‚Nu!’, scriere critica despre poeti romani proeminenti si Hugoliada ce cuprinde povestiri exagerate si episoade scandaloase din viata scriitorului francez Victor Hugo – prototipuri pentru temele de mai tarziu in lucrarea ionesciana precum caracterul autoritar ridicol sau falsul cult al limbajului.

Ca si Samuel Beckett, Eugen Ionescu a debutat tarziu in dramaturgie, in anul 1948 cu piesa ‚Cantareata cheala’ ce a fost jucata pentru prima data in anul 1950, opera ignorata pana in momentul in care cativa scriitori si critici reputati au proclamat valoarea piesei.

Primele si cele mai inovative piese de teatru semnate de Eugen Ionescu, numite de autor ‚anti-piese’, exprima cu o forta comica ireala sentimente moderne de alienare, imposibilitatea si inutilitatea comunicarii, parodiind conformismul burgheziei si formele teatrale conventionale. Aceste ‚anti-piese’ resping firele narative conventionale ca baza si iau structura dramatica din ritmul accelerat si ciclicitatea repetitiilor. Autorul discrediteaza psihologia si dialogul coerent, zugravind o lume dezumanizata prin personaje mecanice, conduse de ite imaginare. Limbajul este rarefiat, cuvinte si obiecte prinzand viata proprie, coplesind personajele, creand un sens al amenintarii.

Al doilea tip de piese ionesciene, cele de mari dimensiuni, exploreaza situatii dramatice substantiale, prin actiunea unor persoanje umanizate, surprinse si angoasate de ciudatenia realitatii, naive si atragand simpatia publicului.

Operele tarzii semnate de Eugen Ionescu au primit mai putina atentie in general iar scrierile teoretice sunt tentative de a corecta criticii ce au inteles prost mesajul autorului, influentand publicul. Astfel, Eugen Ionescu a articulat caile prin care a considerat ca teatrul contemporan ar trebui reformat.

Contextul literar il plaseaza pe Eugen Ionescu in pozitia de scriitor al teatrului absurd, alaturi de contemporanii Samuel Beckett, Arthur Adamov si Jean Genet. Eugen Ionescu este printre artistii ce au captat cel mai bine vacuitatea existentei, conform conceptului de ‚absurd’ definit de Albert Camus.

In piesele de teatru semnate de Eugen Ionescu, viziunea lumii se asociaza deconstruirii realului urmand reconstruirea progresiva si parodica a universului imaginar, prin implementarea elementelor onirice, insolite. Aceasta noua lume este una dereglata, proprie teatrului absurd, in care personajele penduleaza intre pasiv si agresiv. Eroul ionescian este victima distopiei coplesitoare ce il distruge dupa tentativele de a evada din spatiul ostracizant al societatii potrivnice.

Specifice pieselor semnate de Eugen Ionescu sunt procedee de creare a temporalitatii precum: accelerarea ritmului, flashbackul, anacronismul. Spatiul exterior formeaza un tablou al raului infinit in timp ce planul interior provoaca claustrare, o menghina a spiritului, o gheara ce afunda personajul in vidul atotcuprinzator.

Orfeu si paradisul pierdut, Oedip si ipostazele sale, simboluri ale casei si ale cercului, labirint si onirism creeaza ‚anti-lumi’ si ‚non-eroi’ in universul ionescian, decor si nelinistea patologica in fata Sfarsitului, a golului, a Mortii.

Nici moralizator, nici didactic, fara romantism si fara conventie, teatrul lui Eugen Ionescu este un teatru-joc ciudat si liber, sincer si curat, un fir ce inlantuie pasional si vertiginos in toate directiile. Comedie si tragedie se impletesc nemarginit iar traseul luminos merge nestiutor spre obscur si moarte.

 

Opera

 

Dramaturgie

Cantareata cheala, 1950

Lectia, 1951

Scaunele, 1952

Victimele datoriei, 1953

Amadeu, 1954

Jacques sau supunerea, 1955

Ucigas fara simbrie, 1957

Rinocerii, 1959

Regele moare, 1962

Pietonul vazduhului, 1963

Setea si foamea, 1966

Delir in doi, 1967

Jocul de-a macelul, 1970

Macbett, 1972

Ce formidabila harababura, 1973

Omul cu valize, 1975

Calatorie in lumea mortilor, 1980

 

Eseuri. Proza literara

 

La Photo du Colonel, 1962 (1962)

Note despre teatrul de avangarda, 1962

Note si contranote, 1966

Jurnal in farame, 1967

Prezent trecut, trecut prezent, 1968

Descoperiri, 1969

Solitarul, 1973

Situatii si perspective, 1980

Cautarea intermitenta, 1988

 

Editii in limba romana

Elegii pentru fiinte mici, versuri, 1931

Nu, București, 1934

Antidoturi, 1993

Cautarea intermitenta, 1994

 Insinguratul, 1990

 Intre viata si vis. Convorbiri cu Claude Bonnefoy, 1999

Jurnal in farame, 1992

Note si contranote, traducere si cuvant introductiv de Ion Pop, 1992

Prezent trecut, trecut prezent, 1993

Sub semnul intrebarii, 1994

Teatru, traducere, cuvant inainte si note asupra editiei de Dan C. Mihăilescu, vol. I-V, 1994-1998

Teatru, traducere de Vlad Russo si Vlad Zografi, vol. I-XI, 2003-2010

Eu. Editie îngrijită de Mariana Vartic. Cu un prolog la Englezeste fara profesor de Gelu Ionescu si un epilog de Ion Vartic, 1990

Razboi cu toata lumea. Publicistica romaneasca, vol. I-II, editie ingrijita si bibliografie de Mariana Vartic si Aurel Sasu, 1992

Citate


  •        Ne indreptam poate spre     o socializare extrema.           Eugene Ionesco
  • Nu o anumita societate  imi pare ridicola,     ci omenirea.     Eugene Ionesco
  •    Nu este raspunsul  cel care lumineaza,     ci intrebarea.     Eugene Ionesco
  • Sunt o voce care cauta.        Eugene Ionesco