Immanuel Kant

Ordoneaza dupa:
Arata:
Stoc epuizat
Critica ratiunii pure
Editura: IRI
Data aparitie: 1998
Numar pagini: 608
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Lecons de metaphysique
Lectii de metafizica Immanuel Kant
Editura: Le Livre de Poche
Data aparitie: 1993
Colectia: Classiques de la philosophie
Numar pagini: 474
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
The critique of pure reason; the critique of practical reason and other ethical treatises; the critique of judgement
Encyclopaedia Britannica great books, vol. 42 Critica ratiunii pure; critica ratiunii practice; critica facultatii de judecare Immanuel Kant
Editura: William Benton
Data aparitie: 1952
Numar pagini: 614
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Critica ratiunii practice
Editura: Paideia
Data aparitie: 2003
Colectia: Cartilor de teama
Numar pagini: 162
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Critica puterii de judecare
Traduceri din autorii clasici, vol. 9 Immanuel Kant
Editura: Monitorul Oficial
Data aparitie: 1940
Numar pagini: 378
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Critica ratiunii pure
Editura: Univers Enciclopedic Gold
Data aparitie: 2009
Colectia: Cogito
Numar pagini: 608
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Critica ratiunii pure
Editura: Univers Enciclopedic Gold
Data aparitie: 1998
Numar pagini: 606
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Spre pacea eterna
Editura: All
Data aparitie: 2008
Numar pagini: 208
Observatii: Editia a II-a revazuta si adaugita
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Prolegomen
La orice metafizica viitoare care se va putea infatisa drept stiinta Immanuel Kant
Editura: All
Data aparitie: 1996
Numar pagini: 208
Observatii: Ed. a doua
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Spre pacea eterna
Editura: MondoRo
Data aparitie: 2014
Colectia: Legendary Books
Numar pagini: 80
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Critica ratiunii practice
Intemeierea metafizicii moravurilor Immanuel Kant
Editura: IRI
Data aparitie: 1999
Colectia: Cogito
Numar pagini: 288
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Ideea critica si perspectivele filosofiei moderne
Kant prin el insusi Immanuel Kant
Editura: Paideia
Data aparitie: 2000
Colectia: Mari ganditori prin ei insisi
Numar pagini: 108
Pe baza a 2 comentarii.
Stoc epuizat
Intemeierea metafizicii moravurilor
Editura: All
Data aparitie: 2014
Numar pagini: 116
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Traume eines Geistersechers
Editura: Reclam
Data aparitie: 1766
Numar pagini: 90
Observatii: Cartea a fost recopertata
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Spre pacea eterna
Editura: 100+1 Gramar
Data aparitie: 2009
Colectia: Biblioteca Ideala
Numar pagini: 80
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Critica ratiunii practice. Despre forma si pricipiile lumii sensibile si ale celei inteligibile
Editura: Institutului Social Roman
Data aparitie: 1936
Colectia: Biblioteca De Sociologie, Etica Si Politica. Texte Si Traduceri
Numar pagini: 192; 126
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Logica generala
Editura: Trei
Data aparitie: 1996
Numar pagini: 224
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Kritik der Reinen Vernunft
Critica ratiunii pure Immanuel Kant
Editura: Georg Muller
Data aparitie: 1920
Numar pagini: 670
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Critica ratiunii pure
Editura: Cartea de buzunar
Colectia: Cultura - Filosofii
Numar pagini: 96
Pe baza a 2 comentarii.
Stoc epuizat
Religia in limitele ratiunii pure
Editura: Humanitas
Data aparitie: 2004
Colectia: Filozofie
Numar pagini: 290
Pe baza a 0 comentarii.
Ordoneaza dupa:
Arata:

Activitate / viata


Carti scrise de Immanuel Kant
Immanuel Kant, filosof german si unul dintre marii ganditori ai iluminismului in Germania, s-a nascut la 22 aprilie 1724 in Konigsberg, Prusia Orientala. Urmeaza scoala in cadrul Colegiului Frederic, institutie preponderent religioasa si in spirit pietist iar Kant dovedeste un interes major pentru studiul literaturii latine clasice. Perioada petrecuta in Fredericianum ii modeleaza o existenta stricta, fara vacante si respectand numeroase reguli pentru fiecare gest al sau - ritualuri descrise in opera sa scrisa la maturitate.
In anul 1740, la varsta de 17 ani, Immanuel Kant este admis la Universitatea din Konigsberg, la Facultatea de Teologie. Studiaza matematica, fizica, filosofie si este indrumat sa aprofundeze filosofia lui Wolff si fizica lui Newton. In acesti ani, Kant se indragosteste de poezia latina insa dezvolta o adevarata repulsie fata de formalismul cultului religios. In anul 1747, studentul Kant renunta la facultate din cauza decesului tatalui sau, fara a obtine toate gradele. 
In anii urmatori, Kant devine preceptor in familii burgheze si nobile din zona Konigsbergului, localitatea natala despre care va spune ca este orasul adaptat dezvoltarii cunoasterii omului, a lumii, in care fara a calatori, aceasta cunoastere poate fi insusita. 
In anul 1755 se pregateste pentru a obtine echivalentul actual al doctoratului si primeste din partea universitatii autorizatia de a accesa profesoratul, de a preda cursuri insa in functia de profesor platit de catre studenti, nu din bugetul de stat. In anul 1770, dupa cincisprezece ani, este numit profesor titular si ocupa catedra de metafizica si logica. Va preda in anii urmatori si matematici, stiinte ale naturii, etica, mecanica, geografie fizica iar cursurile sale vor atrage un auditoriu larg. In paralel, Kant se concentreaza asupra operei cu caracter enciclopedic care adreseaza nenumarate sfere de interes precum: stiinte, estetica, politica, dreptul, maladiile cerebrale, Revolutia franceza sau cutremurul de la Lisabona.
In anul 1780, Kant devine membru al Senatului Universitatii iar in 1787 se afla printre membrii Academiei de stiinte berlineze. In 1786 este numit rector de catre Frederic al II-lea.
In anul 1797 renunta la profesorat din cauza slabiciunii fizice asociate varstei inaintate si se retrage in solitudine, studiind in continuare. 
Se stinge la 12 februarie 1804, la 79 de ani, dupa ani de slabiciune intelectuala si fizica.
’Es ist gut’ (‘Totul este bine’) sunt cuvintele ce marcheaza finele existentei lui Kant, cel care se afla printre marii filosofi din istoria vremurilor moderne, cel care a dus o viata pioasa din punct de vedere personal, profesional, doctrinar.
Dezvoltarea ulterioara a idealismului german prin reprezentantii Schelling si Hegel, a filosofiei europene, a neo-kantianismului reprezentat de Wilhelm Windelband dar si a altor curente contemporane precum filosofia lui John Rawls si a Hannei Arendt nu pot fi concepute si percepute decat alaturi de cunoasterea filosofiei, principiilor si ideilor lui Immanuel Kant. 
 

Opera


Immanuel Kant este considerat unul dintre cei mai importanti filosofi din istoria culturii apusene, ganditor care prin fundamentarea idealismului critic a dezvoltat o influenta majora asupra filosofiei epocii moderne. Schelling, Hegel si Fichte sunt printre cei ce si-au conceput sisteme filosofice pe baza mostenirii kantiene alaturi de Goethe, Schiller si Kleist care au inclus deseori in operele lor referinte la concepte filosofice ale lui Kant dar si idei in aria esteticii.
Gandirea kantiana reprezinta punctul de start al filosofiilor lui Fichte, Hegel, Schelling si Schopenhauer. In Anglia, Scoala Agnostica de la Hamilton la Spencer, are ca inspiratie principii expuse in ’Critica ratiunii pure’ iar in Franta pozitivismul lui Comte si neo-criticismul lui Renouvier au avut origini similare. 
Influenta lui Kant a atins domenii ale gandirii peste limitele filosofiei: in istoria stiintelor naturale numele sau este asociat cu cel al lui Laplace, in teologie notiunea sa nedogmatica despre religie l-a influentat de Ritschl iar metoda sa de a transforma adevaruri dogmatice in inspiratie morala trimite ecouri in experimentele exegetice conduse de Renan si adeptii sai.
Miscarea imanentista, vitalismul lui Blondel, anti-scolasticismul din ’Annales de philosophie chretienne’ si alte tendinte recente spre apologetica non-intelectuala a credintei au radacini in kantism.
Traian Braileanu apreciaza ca sistemul filosofic al lui Kant gaseste ’o desavarsita unitate’ prin teoria sa etica iar orice opinie critica adresata eticii kantiene ar trebui sa porneasca dintr-un examen critic al filosofiei sale, in intregime. Braileanu observa ca filosofii nu au reusit surparea temeliilor idealismului kantian iar, prin teoria morala, nu au reusit sa ofere o fundamentare solida prin lamurirea mai limpede a conceptului libertatii. Ei vor incerca, fara dubiu, sa il depaseasca pe Kant iar speranta omului politic roman este aceea ca filosofii nu vor trebui sa marturiseasca la final ca indrazneala aceasta a fost desarta.
 
Opere selective
 
Allgemeine Naturgeschichte und Theorie des Himmels, 1755
Meditationum quaerandam de igne saccincta delinetatio (disertatie), 1755
Principorum primorum cognitionis metaphysicae nova dilucidatio (disertatie), 1755
Physische Monadologie, 1756
Neue Anmerkungen zur Erlauterung der Theorie der Winde, 1756
Die falsche Spitzfindigkeit der vier syllogistischen Figuren, 1762
Versuch, den Begriff der negativen Groben in der Weltweisheit einzufuhren, 1763
Untersuchung uber die Deutlichkeit der Grundsatze der naturlichen Theologie und Moral, 1763
Der einzige mogliche Beweisgrund zu einer Demonstration fur das Dasein Gottes, 1763
Beobachtungen uber das Gefuhl des Schonen und Erhabenen, 1764
Uber die Krankheit des Kopfes, 1764
Traume eines Geistersehers, 1766
De mundi sensibilis atque intelligibilis forma et principiis / Despre forma si principiile lumii sensibile si ale celei inteligibile (disertatie), 1770
Uber die verschiedenen Rassen der Menschen, 1775
Kritik der reinen Vernunft / Critica ratiunii pure, 1781, prima editie
Prolegomena zu einer jeden kunftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten konnen / Prolegomene la orice metafizica viitoare, 1783
Idee zu einer allgemeinen Geschichte in weltburgerlicher Absicht, 1784
Beantwortung der Frage: Was ist Aufklarung, 1784
Grundlegung zur Metaphysik der Sitten, 1785
Metaphysische Anfangsgrunde der Naturwissenschaft / Fundamentele metafizice ale stiintei naturii, 1786
Mutmaßlicher Anfang der Menschengeschichte, 1786
Kritik der reinen Vernunft / Critica Ratiunii pure / Critique de la Raison pure, 1787, editia a doua
Kritik der praktischen Vernunft / Critica ratiunii practice, 1788
Kritik der Urteilskraft / Critica facultatii de judecare, 1790
Die Religion innerhalb der Grenzen der bloben Vernunft, 1793
Uber den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht fur die Praxis, 1793
Das Ende aller Dinge, 1794
Zum ewigen Frieden. Ein philosophischer Entwurf, 1795
Die Metaphysik der Sitten / Metafizica moravurilor, 1797
Der Streit der Fakultaten, 1798
Anthropologie in pragmatischer Hinsicht abgefasst / Antropologia din punct de vedere pragmatic, 1798
Logik, 1800
Uber die Padagogik, 1803
Kant's Critique of Practical Reason and other works on the theory of ethics, 1879
The Life of Immanuel Kant, 1882
The Categorical Imperative, 1947
Kant's Aesthetic Theory, 1974
 
 

Citate


  • Imaturitatea este  incapacitatea de a-ti  utiliza inteligenta  fara a fi ghidat  de o alta inteligenta                                 Immanuel Kant
  • Frangerea vointei produce o mentalitate de sclav,  pe cand rezistenta naturala produce docilitate                                  Immanuel Kant
  • Proverbele constituie  limbajul plebei si  fac dovada unei  lipse totale de agerime  in societatea lumii rafinate                                 Immanuel Kant
  • Nu putem avea  certitudine rationala  despre orice;  insa acolo unde  o putem avea, trebuie  s-o preferam celei empirice                                Immanuel Kant