Indiferent dacă ne convine sau nu, romanele siropoase din categoria „bestseller” reușesc să facă exact ceea ce își asumă în titulatură: au succes la public. Profilul acestora nu trebuie să fie prestigios sau apreciat critic, atâta timp cât publicul îl menține în topurile de vânzări. După ce anul trecut „Cincizeci de umbre„a luat piața de carte prin surprindere reușind cele mai mari vânzări ale unui roman cu tematica sexuală genul romanelor „smut” și-a întărit imunitatea la opiniile criticilor ce nu se sfiesc să le numească „pornografie literară destinată publicului feminin”.
Oricine a petrecut timp într-un anticariat este familiarizat cu numele de Jackie Collins sau Sandra Brown și cu coperțile colorate și uneori provocatoare ale romanelor. La noi se vând bine încă din anii ’90 iar pe piața internațională publicarea cărților din gen face parte din cele mai importante sectoare.
Sexualitatea nu e o noutate în literatura încă de la Boccaccio, dar până în anii 60 e întâlnită fie sub formă de condiment, fie în cadrul unor explorării mai profunde a sexualității. În timp ce Henry Miller publica Tropicul Cancerului stârnind un război juridic cu cenzorii americani ce intenționau sa includă romanul în categoria Pornografie, un alt autor incontestabil mai puțin talentat, se pregătea sa schimbe regulile de pe piața literară pentru totdeauna.
Apariția lui Harold Robbins a fost denumită momentul în care literatura comercială și cea de calitate au pornit pe drumuri diferite. Însuși editorul lui Robbins recunoaște ca motivația acestuia a fost întotdeauna de natura materiala spunând ca autorul era în principal interesat în a-și comercializa fanteziile către un public tot mai larg.
Ficțiunea facilă a lui Robbins se inspiră din viața personajelor mondene precum Howard Huges sau Marylin Monroe reflectând în același timp și destrăbălarea din propria viață personală marcată de mariaje ratate și numeroase aventuri amoroase. Stilul său de a produce romane ușor de scris și ușor de citit definind formulele adaptate ulterior de zeci de autori de duzină și creând un gen literar ce devalorizează distincția de autor publicat. Rolul jucat în istoria romanului siropos, alături de calitatea rizibilă a textelor, fac din Robbins un autor atât de prost încât e păcat să nu fie citit măcar pentru antrenarea spiritului critic.
Nu se adaugă comentarii.