- Ray Bradbury – Fahrenheit 451°. Este un roman care i-a adus scriitorului faima mondială. Bradbury se folosește de metafora arderii cărților încât a pus-o chiar în titlu: 451 de grade este temperatura la care arde hârtia.
Autorul Ray Bradbury ne descrie în Fahrenheit 451° un viitor sumbru unde toate cărțile sunt interzise și arse. Treptat oamenii pierd contactul cu natura, cultura și încetează să mai comunice între ei. O perioadă ea a fost interzisă. Pare o carte tot mai actuală. - Boris Pasternak – Doctor Jivago. Cenzura sovietică a respins cartea deoarece prezenta Revoluția din Octombrie într-o notă negativă. Autorului i s-a cerut să ia cartea înapoi de la un editor italian pentru „revizuire”. Editorul a refuzat să returneze manuscrisul. Când Boris Pasternak a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1958, a fost forțat să renunțe la el. Uniunea Sovietică a declarat că premiul și acțiunile juriului suedez erau „o acțiune politică ostilă, deoarece recunoștea o operă ascunsă cititorilor sovietici, contrarevoluționară și calomnioasă”. Pasternak a fost ulterior exclus din Uniunea Scriitorilor și deposedat de titlul de „scriitor sovietic”.
- Mihail Bulgakov – Maestrul și Margarita. Unul dintre cele mai importante romane ale secolului XX despre care se credea că este pierdut. În roman avem istoria inedită a felului cum Diavolul, deghizat în profesorul Woland, coboară pe pământ și vizitează URSS. La finele anilor 30 romanul este interzis și apare în occident în anii ’60. În URSS va fi editat pentru prima dată abia în anul 1989, iar Maestrul și Margarita va deveni un roman cult.
- Bret Easton Ellis – American Psycho. Avem povestea omului de afaceri american de succes și a criminalului în serie Patrick Bateman, care se bazează pe o descriere a experienței de a trăi într-unul dintre cartierele prospere din New York în anii ’80. Oricine a văzut filmul bazat pe carte va înțelege de ce a fost interzis. În Germania, romanul a fost imediat considerat nociv pentru adolescenți și vânzările sale au fost restricționate.
- Vladimir Nabokov – Lolita. Cel mai ambiguu roman al secolului XX. Povestea unui bărbat atras de fiica de 12 ani a unui locuitor din Noua Anglie, el se căsătorește cu mama ei pentru a-și acoperi pasiuni . Ea a apărut dar a fost interzisă imediat: editorul a retras toate exemplarele din circulație sub pretextul conținutului pornografic al acestora.
- George Orwell – 1984. Unul dintre cele mai faimoase romane ale secolului XX și poate cel mai faimos roman antiutopic și politic. A fost privit cu suspiciune de ambele boricate politice – est, vest. De cele mai multe ori, romanul 1984 a fost acuzat de imoralitate și sacrilegiu. Sexualitatea explicită a fost considerată nepotrivită în lectura pentru adolescenți și nu numai. Alții l-au privit ca pe un roman anticomunist. În URSS, romanul a fost, de asemenea, detestat, iar cititorii au putut să se familiarizeze cu el doar după prăbușirea URSS. Este doar un roman antitotalitar.
- Kurt Vonnegut – Abatorul cinci sau Cruciada copiilor. Unul dintre romanele clasice ale literaturii americane. Cartea Abatorul cinci a fost interzisă în Statele Unite pentru a nu expune psihicul copiilor la scenele sumbre din carte. Lucrarea se află încă pe lista Asociației Bibliotecarilor Americani a celor 100 de cărți care riscă cel mai mult să cadă sub incidența restricțiilor privind împrumutul către publicul larg.
- John Steinbeck – Fructele mâniei. Deși elita literară a acceptat cu entuziasm cartea, aceasta a fost oficial interzisă în Statele Unite. Oamenii au fost șocați de descrierile sărăciei. Potrivit lui John Steinbeck, ceea ce era scris era o versiune înnobilată a ceea ce se întâmpla de fapt în coloniile de muncă forțată.
- Aldous Huxley – Minunată lume nouă. Acest roman distopic al lui Aldous Huxley, un scriitor englez, spune povestea unui viitor stat autoritar în care sunt stabilite următoarele valori: lipsa de griji, libertatea sexuală și consumul. Totul pare programat și controlat – o fericire impusă care mereu se termină tragic. Cartea a fost interzisă în Irlanda din cauza subiectului controversat al nașterii, iar în mai multe state din America a fost interzisă din bibliotecile școlare pe motiv de „gânduri prea sumbre”.
- Henry Miller – Tropicul cancerului. Romanul este o descriere a vieții autorului-eroului în New York în timpul Marii Depresiuni. Henry Miller descrie sexualitatea debordantă, desfrâul și sărăcia cu care se confruntă personajul principal. Cartea a provocat numeroase reacții de respingere și a fost interzisă în multe țări la lansarea sa. Cu toate acestea, cartea a fost recunoscută ulterior ca o contribuție importantă la literatura secolului XX și este considerată una dintre operele centrale ale lui Miller.
Despre Vasile Ernu
Vasile Ernu este un scriitor și eseist român remarcabil. A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff și redactor asociat la Idea artă+societate. De asemenea, a activat în Fundația Idea și Tranzit, precum și la editurile Idea și Polirom. În ultimii ani, a publicat articole de opinie în diverse ziare, cum ar fi Libertatea, România Liberă, HotNews, Timpul și Adevărul. De asemenea, a avut rubrici permanente în revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură și Observator Cultural.