Intr-o iarn? când am fost transportat în miezul nop?ii de la Aiud, în haine sub?iri, într-o dub?, pe un ger teribil, la Bra?ov. Era o consf?tuire a Securit??ii, a ofi?erilor superiori, iar eu am ajuns la destina?ie în jurul orei dou? noaptea, fiind introdus direct în înc?perea unde benchetuiau „?efii”, a?eza?i în cerc. M-au a?ezat pe un scaun în mijloc. Si to?i au început s? m? scuipe, s? m? înjure si s? spun?: „uite jivina legionar?, criminalul t?rii !” Atunci n-am mai putut suporta si m-am rugat Maicii Domnului s? m? ia. Am le?inat. ?tiu c? diminea?a m-am trezit lâng? un gardian cu chip de român tân?r, un fecior, care mi-a spus: „Domnule profesor, v-am adus s? mânca?i un bor? cald”
Citatul de mai sus este una dintre putinele maturii ale poetului Radu Gyr cu privire la regimul suferit in timpul celor 11 ani de deten?ie la Aiud, una dintre cele mai notorii închisori politice din timpul regimului comunist. Condi?iile sale din temni?? sunt in schimb amplu documentate cu ajutorul evoc?rilor celorlal?i supravie?uitori ai persecu?iei. In memoria acestora, Radu Gyr apare ca un important factor de suport psihologic in condi?iile extreme c?rora erau supu?i. Atât prin compasiune si c?ldura cat si prin umorul pe care reu?ea sa îl men?in? in ciuda suferin?ei la care era supus, poetul se erijeaz? in sus?in?tor spiritual al tovar??ilor de deten?ie.
Condi?iile de s?n?tate in care reu?e?te sa supravie?uiasc? par supra-umane malnutri?ia care determina o anorexie extrema al?turi de afec?iunile pe care la sufer? f?r? asistenta medicala includ: prolaps rectal gangrenat, hepatita, TBC, hemofilie. Deteriorarea fizica il pune in situa?ia de a se baza pe ajutorul celorlal?i de?inu?i pentru activit??i simple precum a-si face nevoile. Cu toate acestea decrepitudinii fizice i se opune transcendenta spirituala ce ii permite sa î?i sprijine semenii si sa î?i continue opera si in spatele gratiilor.
Chiar si a-si continua opera a reprezentat o provocare poeziile fiind scrise clandestin pe buc??i de sticla sau de s?pun, sau folosindu-se de codul morse înnodat pe buc??i de a?a. O alta metoda de propagare era cea orala, al?i de?inu?i memorând poeziile si transmi?ându-le mai departe, in sperata ca va r?mâne cel pu?in un supravie?uitor pentru a se asigura de d?inuirea acestora. Uneori poeziile transmise astfel f?ceau un veritabil tur al închisorilor politice din Romania, ajungând chiar sa se întoarc? anonime si alterate la autor.
Seria de articole “Cartea din temnita” isi propune sa exploreze felul in care detentia influenteaza literatura produsa de prizonieri. Ca si in cazul de fata experienta penitenciara pare de cele mai multe ori sa reprezinte un context propice pentru o evolutie semnificativa in porfunzimea scrierilor. Precizam din capul locului ca vom face tot posibilul sa ignoram total motivele detentiei, in special atunci cand acestea sunt politice.
Dumnealui e responsabil pentru alungarea tuturor evreilor din teatrele romanesti in Baraseum,adica o trimitere in ghettou ,la infometare ..