Cărți care te învață cum să fii mai sustenabil

Reciclarea și alte practici sustenabile ajută la conservarea resurselor naturale, economisirea energiei, reducerea deșeurilor din gropile de gunoi, diminuarea poluării, protejarea ecosistemelor și chiar crearea de locuri de muncă. Aceste acțiuni sunt cruciale pentru un mediu sănătos și un viitor sustenabil, contribuind la beneficii economice și atenuând impactul negativ al activității umane.

Reciclarea reduce cererea de materii prime, cum ar fi lemnul, mineralele și combustibilii fosili, permițând reutilizarea materialelor existente. De asemenea, fabricarea produselor din materiale reciclate necesită de obicei mai puțină energie decât crearea lor din resurse virgine, ceea ce ajută la conservarea energiei și la reducerea emisiilor legate de energie.

Prin reducerea nevoii de extracție a resurselor și a proceselor de fabricație, reciclarea ajută la prevenirea poluării apei, aerului și solului. Conservarea resurselor naturale și reducerea poluării ajută la conservarea ecosistemelor naturale și la protejarea faunei sălbatice care depinde de acestea.

De asemenea, prin reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră, reciclarea reprezintă apărarea cheie împotriva încălzirii globale și a schimbărilor climatice.

Depinde de fiecare dintre noi cum ne mobilizăm să fim mai responsabili, chiar și cu pași mici, care în cele din urmă pot duce la mari schimbări în mai bine. Iată câteva cărți care arată cât de importantă este reciclarea, implicit sustenabilitatea, și cum poate fi salvat mediul în care trăim. Mai mult, aflați cum cărțile pot ajuta la reciclarea culturală.

Reciclarea evidențiată în cărți atemporale

Cărți atemporale, precum „Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor recuperabile” de Camelia Capatina și Claudia Maria Simonescu te învață despre recuperarea durabilă a resurselor, despre metodele de reciclare a deșeurilor. Volumul acoperă evoluțiile în biorafinăria deșeurilor, procesele termice, reciclarea materialelor și exploatarea depozitelor de deșeuri, ceea ce face ca această carte să poată fi utilă pentru cursurile de mediu și o carte de referință atât pentru universități, cât și pentru companii.

Dacă nu știați, și compostarea reprezintă o formă de reciclare. Compostarea e un proces natural în care bacteriile, ciupercile și alte organisme descompun deșeurile organice. Prin asigurarea echilibrului potrivit de „materiale verzi” (materiale bogate în azot, cum ar fi resturile alimentare) și materiale bogate în carbon, cum ar fi frunzele și hârtia, se crează condițiile ideale pentru ca acest proces să se desfășoare eficient.

Volumul „Compostul-îngrășământ din deșeuri organice” de Petre Papacostea, Gheorghe Stefanic, Vlad Ionescu-Sisești e deosebit de important în ceea ce privește procesul de reciclare. Compostarea deșeurilor organice este o formă puternică de reciclare care transformă resturile alimentare și resturile vegetale într-un ajutor valoros pentru sol, deviind deșeurile de la gropile de gunoi și reducând emisiile de metan. Prin accelerarea descompunerii naturale, compostarea creează „aur negru” care îmbogățește solul, conservă apa și promovează creșterea sănătoasă a plantelor.

Schimbări ecologice ușor de făcut în viața de zi cu zi

Pe aceeași idee se situează și cartea „Grădina noastră – Compostul în gospodarie”, de Krafft von Heynitz. O carte despre materiale utilizabile, tehnici de fabricație și utilizarea compostului. Volumul ajută la rezolvarea a două probleme majore ale grădinăritului: utilizarea rațională a deșeurilor de bucătărie și de grădină și fertilizarea fără a crea dezechilibre.

Reciclarea și sustenabilitatea merg mână în mână cu tot ceea ce se poate face pentru limitarea schimbărilor climatice. Iar gravitatea schimbărilor climatice nu lasă pe nimeni indiferent. Cartea „Clima se schimbă. Noi de ce nu putem?”, de Daisy Kendrick reprezintă  o lectură inspirațională și motivațională obligatorie, plină de sfaturi practice pentru a promova schimbări pozitive în mediul înconjurător.

Autoarea nu încearcă să ne convingă că schimbările climatice există – știm asta. Volumul oferă însă perspective ușor de înțeles asupra structurilor care ne sufocă viitorul, menținând în același timp un sentiment de optimism și umanizând povestea climei.

De la hainele pe care le cumpărăm, materialele plastice pe care le folosim și alimentele pe care le consumăm, până la a ști cum să valorificăm puterea rețelelor sociale și a tehnologiei pentru a face vocile auzite și a cere acțiuni climatice – totul în această carte este despre cum putem salva planeta. Daisy Kendrick, fondatoarea Ocean Generation, împletește povești inspiraționale, statistici șocante și schimbări ecologice ușor de făcut în viața de zi cu zi pentru evidenția cum se pot combate schimbările climatice la nivel individual.

Și „Jungla din gradină sau grădinărim ca să salvăm planeta” de Dave Goulson se află pe aceeași linie.

Fiecare capitol al cărții începe cu o rețetă – de la cidru de casă, la brioșe cu dude și supă de topinambur. Aceste fragmente culinare zugrăvesc o imagine a vieții bune, arătând cum abordarea în gestionarea grădinilor poate duce la o relație mai profundă a oamenilor cu natura. Și pentru a combate complexul agro-industrial intensiv în substanțe chimice, care face tot posibilul să ne distrugă mediul.

Ghidul complet al gospodăriei autonome

O carte deosebit de interesantă este și „Enciclopedia auto-sustentabilității. Ghidul complet al gospodăriei autonome” de Dick Strawbridge.

Cu toții putem lua măsuri pentru a reduce amprenta de carbon. Pentru unii, asta ar putea însemna să plecăm la țară pentru a trăi din ceea ce oferă pământul. Pentru restul dintre noi, realitatea ar putea implica schimbări mai mici, dar nu mai puțin importante, ale stilului de viață: reducerea consumului de plastic sau a risipei alimentare, cultivarea legumelor, conservarea cărnii și a peștelui, coacerea pâinii cu maia, prepararea laptelui vegetal sau creșterea puilor.

Dick și James Strawbridge știu cum este să faci aceste schimbări, desigur axându-se pe reciclare și sustenabilitate. Au trăit într-o mică fermă, într-o casă terasată și chiar într-un castel. În această carte ei împărtășesc tot ce au învățat și oferă instrumentele de care aveți nevoie pentru o viață mai satisfăcătoare și mai conștientă de mediu.

Cum ajută obiectele „de lângă noi”

Prin crearea de produse din materiale reciclate, apare mai puțină nevoie de minerit, exploatare forestieră și extracția de noi materii prime, ceea ce minimizează distrugerea habitatului și protejează ecosistemele.

Volume precum „Bijuterii elegante din sârmă de aluminiu” de Elke Eder, „Steluțe din mărgele” de Ingrid Moras, „Bijuterii din sârmă si mărgele” de Latak Zsuzsanna, „Figurine din carton ondulat” de Andrea Wegener, ori „Împletituri din paie” de Tuskes Tunde arată faptul că lucruri pe care le avem la îndemână pot ajuta la crearea unor bijuterii și obiecte de impact, fără a mai achiziționa unele noi.

În acest caz pe lângă faptul că reciclăm, devenim mai creativi și productivi totodată, chiar cu lucruri pe care le avem acasă (inclusiv textilele) după cum sugerează și titlul cărții „Carte de croitorie – Învăt să lucrez singură” de A. Popescu și M. Brebu. Cu alte cuvinte, sustenabilitatea poate porni din propria casă!

Reciclarea obiectelor, a materialelor diverse, oferă oportunități numeroase pentru proiecte artistice și meșteșugărești, oferind o a doua viață lucrurilor aruncate, reducând deșeurile și încurajând creativitatea și conștientizarea mediului. Obiectele reciclate obișnuite, cum ar fi cartonul, sticlele de plastic, sulurile de hârtie, cutiile de ouă și textilele vechi, pot fi transformate în diverse creații, de la sculpturi și bijuterii la jardiniere și colaje, ceea ce le face o modalitate sustenabilă de a crea artă.

Reciclarea culturală

Și iată că am ajuns la o categorie aparte – reciclarea culturală. Acest process implică reintroducerea și reinterpretarea elementelor, practicilor sau artefactelor culturale existente în contexte noi, fie ca mijloc de promovare a sustenabilității prin reutilizarea patrimoniului cultural și a cunoștințelor tradiționale, fie ca proces fundamental în culturile digitale.

Reciclarea culturală cuprinde reutilizarea și reînnoirea conținutului cultural pentru a adăuga un nou sens și a-i extinde ciclul de viață, depășind simpla adaptare sau remixare pentru a crea noi produse și idei culturale.

Prin reutilizarea intenționată a capitalului cultural în loc de a crea lucruri complet noi, cererea de resurse noi este redusă, ceea ce duce la o mai mare eficiență a resurselor. Acest concept încurajează trecerea de la creația pur inovatoare la reutilizarea adaptivă a formelor și practicilor culturale.

Spre exemplu, când cumperi o carte de la anticariat, faci mai mult decât o simplă achiziție. Păstrezi cărțile deja existente în uz, încetinind fluxul tipăririi celor noi, care generează o mare parte din emisiile de consum la nivel mondial.

Economia circulară menține produsele în funcțiune cât mai mult timp

Regândirea achizițiilor de cărți a schimbat tot ceea ce înseamnă cheltuielile și risipa, arătând că, atât cu răbdare, cât și cu curiozitate, poți găsi volume semnificative, fără a cumpăra altele noi. Acest tip de schimbare în viața reală modifică cererea și îndeamnă piețele către durate de viață mai lungi ale cărților.

Astfel, un anticariat oferă acum lecturi de calitate, atrag noi cititori (implicit cumpărători) și mențin cărțile bune în circulație, în loc să le trimită la groapa de gunoi. Cărțile de la anticariat, care pot fi citite la nesfârșit de noi și noi cititori, reprezintă o comoară în ceea ce privește reciclarea culturală.

Profesorul John Barrett de la Universitatea din Leeds a spus că nu putem trata „economia” și „criza climatică” ca probleme separate – eficiența resurselor, inclusiv reutilizarea, constituie o parte practică a oferirii unui trai cu emisii reduse de carbon fără a sacrifica calitatea vieții. Exact asta fac „piețele de reutilizare” precum anticariatele: păstrează valoarea acolo unde există deja.