La început de an facem liste. Mai mult sport. Mai puțin zahăr. Mai multă organizare. Mai puțin haos. Și, de cele mai multe ori, uităm un lucru simplu: nu doar corpul are nevoie de reset, ci și mintea. Pentru că oboseala nu vine doar din prea multe lucruri făcute. Vine și din prea puține lucruri care ne hrănesc.
Aici apare cititul. Nu ca performanță, nu ca trebuie să bifez 30 de cărți, ci ca un obiectiv personal blând. Ca o promisiune făcută ție: anul ăsta o să am mai multă grijă de gândurile mele.
Uneori, o carte bună poate face mai mult decât zece rezoluții ambițioase.
O direcție nouă
Cititul are un efect curios: te scoate din zgomotul cotidian și te așază într-o perspectivă mai largă. Când intri într-o poveste, problemele tale se reașază, devin mai clare, mai mici, mai gestionabile. E ca și cum ai urca pe un deal și ai vedea orașul de sus.
Pentru început de an, când simți nevoia de sens și claritate, se potrivește o carte care vorbește despre alegeri și despre cum ne construim viața pas cu pas, cum este „Alchimistul” de Paulo Coelho. O poveste simplă, aproape fabulară, care îți amintește că drumul personal contează mai mult decât destinația. E genul de lectură care te face să închizi cartea și să te întrebi: eu ce caut, de fapt, anul ăsta?
Obiective mici, efecte mari
Greșeala pe care o facem des este să transformăm cititul într-un maraton. „O carte pe săptămână” sună frumos, dar devine rapid presiune. În schimb, dacă îl tratezi ca pe un obicei mic, zilnic, lucrurile se schimbă. Zece pagini pe zi. Douăzeci înainte de somn. Fără stres. Constanța bate ambiția.
Pentru acest ritm liniștit, funcționează perfect cărțile care se citesc în bucăți scurte, cu idei clare și aplicabile, cum este „Înconjurat de idioți” de Thomas Erikson. Capitolele scurte și exemplele concrete o fac ușor de parcurs chiar și în zilele aglomerate, iar la final rămâi cu instrumente reale pentru a înțelege mai bine oamenii din jur. Cititul devine astfel nu doar plăcere, ci și claritate în relații.
Cărțile care te cresc pe dinăuntru
Există și lecturi care nu te motivează zgomotos, ci te schimbă pe tăcute. Care îți rămân în minte zile întregi și te fac să privești altfel lumea. Acestea sunt cărțile care dau profunzime unui an. „Minciuni pe canapea” de Irvin D. Yalom e una dintre ele. Un roman despre terapie, adevăr și vulnerabilitate, care te face să te uiți cu mai multă curiozitate la tine și la ceilalți. Nu e doar o poveste, e aproape o conversație lungă despre cum funcționează sufletul uman. Perfectă pentru un an în care vrei să te cunoști mai bine.
Poate că asta e frumusețea cititului ca obiectiv personal: nu te stoarce de energie, ci ți-o dă înapoi. Nu te obligă, ci te adună. Nu te compară cu nimeni. E unul dintre puținele obiceiuri care, oricât de mic ar fi, te lasă mereu puțin mai bogat.
Iar când îți cauți următoarea lectură, plimbarea printre titluri poate fi la fel de plăcută ca cititul în sine. Răsfoitul, descoperitul, surpriza unei coperți potrivite exact pentru starea ta. Genul acela de început pe care îl găsești ușor la Târgul Cărții, unde fiecare carte poate deveni prima pagină dintr-un an mai liniștit, mai curios, mai al tău.
Poate că nu toate rezoluțiile vor rezista până în decembrie. Dar câteva pagini pe zi? Asta e o promisiune pe care o poți ține.
Despre Ioana Trif
Numele meu este Trif Ioana, sunt psiholog, autor, îndrăgostită până peste cap de cărți și recunosc că ele mi-au salvat viața. Îmi place să călătoresc, să aflu informații noi despre lumea în care trăim, îmi place mult să scriu. Cred că lumea se poate schimba, dar are nevoie de răbdare și pași mici.