Cartea nu-mi amintesc să o fi citit: dar e ca și cum ași fi citit-o. Am văzut filmul – care m-a marcat în trecerea de la copilărie spre adolescență.
Filmul e făcut de un regizor foarte subapreciat, cred eu: Mihail Kalik. E cel ce a făcut în Chișinău – Omul merge după soare.

Filmul La revedere, băieți! e o marcă a anilor 60 și stilistic și prezintă povestea refacerii timpului de dinainte de război: foarte ingenios făcută această „liniște de dinaintea furtunii”.
Dar cel mai frumos aici e felul în care e povestită prietenia și cum e filmată marea: marea copiilor care devin adolescenți, prietenie, dragoste.
Și acolo mai avem muzica genială a lui Mikael Tariverdiev – unul dintre cei mai buni compozitori estici de muzică pentru film. Tariverdiev aici prinde poate cele mai reușite acorduri.
Filmul are viață scurtă: e făcut în 1964 și scos din circuit în 1971 pentru că Kalik pleacă în Israel și filmele lui ies din circuit. Filmul revine abia în a doua jumătate a anilor 80. Kalik va muri în Israel, cred în 2017.

Cartea nu mi-o amintesc – știam de ea. E scrisă pe la început de 60, în același stil romantic și naiv al anilor „dezghețului” de Boris Balter care are o istorie tare complicată.
Începe studiile la Frunze – academia militară dar zboară pe ”curățenia” antisemită de după război.
Dar scăpă – îl salvează limbile. Pleacă în Hakasia, la Abakan unde va conduce secția de limbă hakasă (limba locală, sper că așa-i zice) – hakașii sunt un trib turcic convertiți la ortodoxie. Mai știe uzbecă și tadjică din care va traduce. În 68, după ce vine la Moscova, zboară din partid pentru că se alătură grupului lui Alexandr Ginsburg – cei cu rezistența non-violentă.
Devine un soi de disident fără cauză și miză – va trăi doar din traducerile din uzbecă, tadjică și hakasă.
Zilele astea am dat întâmplător de ea în anticariat – 2 lei.
M-am bucurat ca un copil. A apărut la noi la Editura Tineretului în 1964, tir. 20.000. Traducere de Vl. Cogan. Coperta Done Stan.

Despre Vasile Ernu
Vasile Ernu este un scriitor și eseist român remarcabil. A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff și redactor asociat la Idea artă+societate. De asemenea, a activat în Fundația Idea și Tranzit, precum și la editurile Idea și Polirom. În ultimii ani, a publicat articole de opinie în diverse ziare, cum ar fi Libertatea, România Liberă, HotNews, Timpul și Adevărul. De asemenea, a avut rubrici permanente în revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură și Observator Cultural.