Rețetele culinare ale iernii și misterele gătitului

Îmi dau seama că a găti trezește o multitudine de emoții și de senzații, în funcție de semnificație și de situațiile fiecăruia dintre noi. Uneori doar gândul că trebuie să gătim ne produce stres. Este vorba despre o multitudine de alegeri, ce să gătim, ce vrem să mâncăm, cât de repede, de ce, cum? Prea multe întrebări, nu-i așa? Și atunci poate că alegem să comandăm, sau să mergem pe calea covrigului.

Când este vorba despre mesele cu invitați, totul devine și mai stresant, pentru că trebuie să ținem cont de mai multe gusturi și dorințe. Și în topul stresului, cred eu, se află mesele de sărbători cu invitați. Așa încât nu este vorba numai despre mâncare, ci și despre o presiune socială.

Pentru că vin sărbătorile de iarnă, zilele libere, vizitele de la rude și prieteni pe care nu i-am mai văzut de mult, așezăm mese într-o atmosferă de vis. Dar întrebarea rămâne: unde găsim rețete noi?

Gătitul poate să fie distractiv

În lumea de azi găsim rețete peste tot, avem internetul la discreție, în câteva minute ne putem pune la punct cu mâncarea pe care vrem să o pregătim, ba chiar putem să urmărim un video care ne explică pas cu pas cu trebuie să facem.

Totuși știu sigur că dacă facem un pas în spate și să ne liniștim un pic, gătitul poate să fie o activitate relaxantă, o aventură a gusturilor și mirosurilor, dacă nu punem atât de multă presiune pe noi.

Când este vorba despre bucătărie, o carte face cât o mie de linkuri. De ce? Experiența este diferită, totul începe în momentul în care deschizi cartea, te uiți prin paginile ei, poate că nu neapărat știi deja ce vrei să gătești, dar în timp ce vezi ingrediente, în timp ce vezi tot soiul de combinații, îți vine ideea. Hei, rețeta asta sună bine, cum ar fi să încerc?

Mai este vorba și despre altceva și anume despre experimentare, despre încercare, despre imaginație și creație, da, cam așa este gătitul, iar cărțile de bucate, cum li se spunea cândva, rețetarele, funcționează pe post de hartă.

Rețete sunt diverse, pentru o paletă mai largă de gusturi, dar ce pot spune este că mi-au plăcut foarte mult culorile, felul în care arată totul și mi-a adus bucurie. Sunt cărți precum „Rețetele de Crăciun” ale lui Jamie Oliver, o frumusețe care bucură ochii și mintea înainte să începem gătitul. Recunosc că-mi place Jamie, tocmai pentru că reușește să împărtășească bucurie.

Noi, cei care nu ne pricepem atât de bine la acest subiect. avem voie să încercăm, să experimentăm și să ne distrăm în bucătărie. Vom încerca de mai multe ori, poate, dar până la urmă vom reuși. Dacă nu, măcar ne vom relaxa.

Rețete culinare de sărbători

După cum am mai spus, gătitul pentru sărbători poate fi o sursă și mai mare de stres. Nu de alta, dar vom încerca să-i impresionăm pe cei din jurul nostru și poate considerăm că trebuie să facem ceva diferit, ceva special, care să atragă atenția, să fie memorabil.

Pe Târgul Cărții am dat peste o carte care se intitulează „Mese festive. 60 de rețete pentru toate bugetele”, o abordare care mi-a plăcut, pentru că o masă reușită, o masă de sărbătoare, nu trebuie neapărat să fie scumpă, să fie excesivă, cu tot soiul de ingrediente pe care nu ni le permitem, ci este despre cu totul și cu totul altceva.

Atunci când cineva gătește cu drag, când a găsit în această activitate plăcere, când a pus suflet, când a încercat, chiar dacă este la început, nu are cum să nu îi iasă o masă plină de bucurie, un timp de calitate petrecut împreună cu cei pentru care a depus efortul.

De asemenea sărbătorile de iarnă presupun petrecerea timpului împreună, iar copii sunt foarte bucuroși să fie incluși în activități și înseamnă foarte mult pentru ei să învețe, să experimenteze și să creeze ceva cu mâinile lor. De aceea m-am bucurat să găsesc „Carte de bucate a copiilor – bucătăria italiană”, o carte care va ajuta părinții să gătească alături de copii, mâncăruri dintr-o bucătărie ușoară, care să le prindă bine tuturor celor implicați.

Bucătăria tradițională vs bucătăria modernă

De sărbători tindem să credem că trebuie neapărat să facem apel la bucătăria tradițională, pentru că o sărbătoare se cunoaște după sarmalele de pe masă, nu? Totuși în ziua de azi se pare că este vorba despre o combinație între bucătăria modernă și cea tradițională, între a pune pe masă sarmale, dar și salate, mâncare cu carne dar și preparate vegetariene.

Totuși, în această perioadă oamenii studiază mâncărurile și obiceiurile autohtone și încearcă să aducă tradițiile mai aproape. Așa încât am fost și eu curioasă să răsfoiesc cartea numită „Poveștile bucătăriei românești” de Radu Anton Roman, care ne aduce într-o lume aproape de casă.

Eu sunt foarte curioasă în legătură cu mâncarea, cu felul în care a evoluat, s-a transformat odată cu trecerea timpului, până la urmă este vorba despre istorie, nu-i așa? Și cumva perioada sărbătorilor de iarnă este propice pentru astfel de curiozități, zic eu. M-a intrigat „Bucătăria Românească de la 1841 până azi” de Patricia Alexandra Pop și am zis că poate dacă astfel de feluri de mâncare se vor găsi pe masă, va fi o foarte bună ocazie de a pricepe felul în care oamenii din trecut percepeau sărbătorile, care erau gusturile lor și cum s-a modificat acest lucru.

Nu cred că felurile de mâncare se ceartă între ele pentru locul întâi în topul preferințelor, așa că nu cred că este o problemă să încercăm mai multe feluri, să avem de ales și dacă avem musafiri să le oferim mai multe opțiuni. Nu este o tragedie dacă în loc de sarmale cineva preferă mămăliga cu brânză.

Oricum, partea bună este că în cărțile de bucate găsim o mulțime de opțiuni, pentru toate nevoile și gusturile, din toate nevoile, deci ne ajută să experimentăm și să ne distrăm. Bineînțeles, sunt și cărți centrate pe o anumită categorie, de exemplu eu sunt un mare fan al „202 rețete de salate” de Mihai Besoiu. Salata este un fel de mâncare pe care îl consum des și îmi prinde bine o carte unde să găsesc noi variate. Totuși, pentru că nu sunt felurile mele preferate, sau des întâlnite, am căutat ajutor și în legătură cu rețele tradiționale, așa că în afara opțiunilor de care am discutat mai sus,  am găsit și „Rețetele tradiționale românești” de Mircea Cristea-Șoimu.

Există materiale foarte multe, de unde ne putem inspira, tradiționale, moderne, pentru iubitorii de carne și pentru vegetarieni, pentru cei mai pricepuți, dar și pentru amatori, așa că suntem liberi să încercă, să experimentăm și să ne distrăm în bucătărie.

Dulciurile și sărbătorile

Am lăsat ce este mai bun pentru final, bineînțeles. Este iarnă, vin sărbătorile, se întind mesele, să lăsăm prostiile, unde sunt cozonacii? Oh, doar mirosul cozonacului care se coace în cuptor poate să fie suficient să te dea peste cap, să te facă să uiți ce voiai să faci, sau mai precis ce trebuie să faci.

Dar va trebui să recunosc faptul că mă sperie un pic cozonacii, nu de alta dar par foarte complicat de realizat. Așa, ca și cum anumite persoane s-au născut cu un talent anume pentru a face dulciuri, mai ales cozonaci. Și poate că așa și este, dar există o variantă și pentru oamenii de rând, pentru netalentați. Așa că am căutat pe Târgul Cărții „cozonac”, atât de simplu și am găsit cartea „Diverse rețete pentru prăjituri-dulcețuri-cozonaci”, deci sunt gata de experimente, sunt sigură că mă voi distra și dacă cumva nu va ieși nimic, promit că nu mă voi supăra. Prea tare.

Sunt fan al tuturor dulciurilor, chiar dacă sărbătorile de iarnă sunt mai strâns legate de cozonaci, eu voi recunoaște că ciocolata rămâne pe primul loc. Am căutat și am găsit deserturi cu ciocolată, cărți în care am găsit o sumedenie de torturi, creme și prăjituri foarte interesante, drept urmare sunt pregătită pentru spectacol.

În încheiere vreau să revin la ideea că pregătirea meselor de sărbători poate să fie foarte relaxantă, poate să fie un moment în care eliberăm tensiunea, ne punem la contribuție imaginația, avem posibilitatea să experimentă, să învățăm, ba chiar să facem această activitate împreună cu cei dragi, nu doar pentru ei. Și să nu uităm faptul că se găsesc o mulțime de variante, pentru toate gusturile și nevoile, pentru adulți și copii. Pe Târgul Cărții am găsit tot ce am nevoie, la prețuri foarte bune, deci mi-am permis să iau de toate.