SF-uri românești uitate – Povești găsite la Târgul Cărții

România are o istorie bogată a literaturii science fiction, cu exemple datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Primele opere SF românești au fost influențate de literatura vest-europeană, mai bine zis de așa numitul „roman astronomic”. Dar ce înseamnă un astfel de roman? O operă de ficțiune care încorporează concepte sau teme astronomice: abordează posibilitatea călătoriilor în spațiu, întâlnirile cu extratereștri sau implicațiile descoperirilor astronomice.

Prinși în tumultul prezentului, mulți au uitat, nu știu, sau nu își închipuie că au existat autori români implicați de timpuriu în explorarea literaturii SF. Un gen literar ce explorează probleme sociale și filosofice complexe și utilizează tehnici literare sofisticate.

Una dintre cele mai vechi lucrări românești din acest vast domeniu al literaturii este „Finis Romaniae” (1873), o nuvelă de istorie alternativă de Al. N. Dariu. O altă lucrare timpurie o reprezintă volumul „Spiritele anului 3000” de Iuliu Cezar Săvescu, care a apărut în 1875. Numele autorului cărții e un pseudonim în spatele căruia se afla celebrul om politic Take Ionescu. 

Primul SF românesc se află la Târgul Cărții: Victor Anestin și cartea sa incredibilă

Primul roman SF românesc este considerat a fi „În anul 4000 sau o călătorie la Venus” (1899) de Victor Anestin – care, pe lângă faptul că scris uneori literatură SF, era și astronom. Acțiunea se petrece în mileniul al IV-lea, când doi oameni de știință construiesc o rachetă și zboară spre… Venus. Acolo descoperă o societate tehnocrată foarte avansată, dar ai cărei cetățeni nu au sentimente: există ideea că perfecțiunea poate fi atinsă prin eradicarea completă a sentimentelor.

O societate neafectată de războaie și boli și nerestricționată de legi, care pare ideală. Totuși, în finalul dramatic al romanului, oamenii de pe Pământ distrug aparatura electronică ce ține societatea și emoțiile cetățenilor săi sub control.

Merită să parcurgeți cu ochii prezentului acest volum incredibil, care poate fi găsit la anticariatul Târgul Cărții.

„Un român în Lună” de Henric Stahl, la Târgul Cărții

Următoarele romane SF ca importanță au apărut în 1914, respectiv „O tragedie cerească”, tot de Victor Anestin și „Un român în Lună” de Henric Stahl – o carte cu o poveste specială, găsită de asemenea la Târgul Cărții.

Cartea lui Stahl a fost publicată pentru prima dată în 1914. Romanul e considerat un exemplu timpuriu de science fiction românesc și e descris ca un „tratat popular de astronomie”. Povestea urmărește călătoria unui personaj român pe Lună, cu o mașină zburătoare și întâlnirea sa cu un mesager marțian de pe astrul ceresc. Volumul este la fel de interesant ca și autorul lui: Stahl a fost stenograf, istoric și expert în grafologie.

Revista Colecția de povestiri știintifico-fantastice se află la Târgul Cărții

În comunism, România a trecut printr-un proces de transformare forțată a structurii sale sociale, economice și culturale. Scriitorii români erau obligați să reflecte în opera lor realizările sociale și științifice ale perioadei comuniste în cadrul așa-numitei tendințe de „realism socialist”. Paradoxal, restricțiile au favorizat răspândirea literaturii SF pe care autoritățile o considerau „inofensivă” și un mijloc de educație tehnică și științifică. Între timp, pentru cititori era o modalitate de a scăpa de realitatea imediată a corvoadei comuniste.

Din perspectivă literară, era comunistă a fost dominată de reviste de popularizare a științei, în special de celebra revistă Colecția povestirilor științifico fantastice, care poate fi găsită la Târgul Cărții.

Această revistă cu povestiri SF extraordinare a fost publicată pentru prima dată în 1955 și a continuat neîntrerupt până în 1974 (466 de numere). A devenit nucleul în jurul căruia s-a format un grup de scriitori români pasionați de science fiction.

Pionieri ai genului la Târgul Cărții

Printre romanele principale ale acelor vremuri comuniste, dar în care s-a înregistrat o activitate prodigioasă în ceea ce privește literatura SF se numără „Constelația din ape” – primul dintre cele zece romane science fiction care l-au consacrat pe scriitorul George Anania.

Notabil este faptul că romanul „Ferma oamenilor de piatră” (1969) de Romulus Bărbulescu și George Anania, i-a consacrat pe cei doi autori ca pionieri ai genului în România. Atât seria „Constelația din ape”, cât și „Ferma oamenilor din piatră” își așteaptă cititorii la anticariatul Târgul Cărții, la fel ca și altă carte SF interesantă, de care mulți au uitat sau poate nici nu știu că există: „Argonautica” (ediția din 1980) de Mircea Opriță. 

Cel mai original SF românesc se află la Târgul Cărții

„Vă caută un taur” (1969) de Sergiu Fărăcășan este considerat cel mai original roman science fiction românesc al secolului XX: e câștigător al premiului Eurocon în 1972 și are ca temă Mașina Absolută. În această Mașină, oamenii se pierd pentru totdeauna, prizonieri ai propriei ignoranțe.

Există, de asemenea, ideea unei societăți de tauri mecanici care, deși dependenți de Mașina Absolută, conspiră împotriva ei, fapt ilustrat în a doua parte a romanului, care reprezintă o descriere metaforică a unei existențe cibernetice. În a treia și ultima parte, autorul abordează un complot politic în care „cei aflați la putere” și „opoziția” se confruntă din cauza aceleiași Mașini Absolute.

Romanul explorează tensiunea dintre om și inteligența artificială și poate fi găsit, de asemenea, la Târgul Cărții.

O incursiune completă în science fiction-ul românesc

Dacă vă doriți o explorare cât mai profundă a temelor science fiction dintr-o perspectivă românească, la Târgul Cărții vă așteaptă volume aparte, pentru ceea ce s-ar putea numi o incursiune completă în acest gen de literatură.   

Pe această idee, „Himera” de Gheorghe Săsărman constituie mai mult decât un volum SF deosebit. „Himera” este o colecție de povestiri science fiction, a fost publicată pentru prima dată în 1979 și conține șase povestiri, printre care „Astitot”, „Istoria androidului mut”, „Dulceața vișinelor acre”, „Himera”, „Evadarea lui Algernon” și „Puțin mai devreme”.

Alte volume românești aparte de science fiction pe care le puteți descoperi la Târgul Cărții

Science fiction-ul românesc explorează o gamă largă de teme – inclusiv călătoria în timp, societățile distopice ori impactul tehnologiei asupra umanității – și este extrem de bine reprezentat la anticariatul Târgul Cărții. 

Astfel, în rândul operelor SF românești aparte, prezente la acest anticariat se află și cărți precum „Alte istorii insolite” (ediția 1986) de Ovidiu S. Crohmălniceanu – critic și istoric literar român, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul science fiction-ului.

Ori alte volume precum „Capcanele timpului” (1972) și „Dinții lui Cronos” (1975) – ambele de Vladimir Colin, sau „Verde Aixa” (1976) de Horia Aramă.

Desigur, acestea sunt doar câteva dintre titlurile, autorii și poveștile SF de la acest anticariat, rămâne ca voi să descoperiți și mai multe comori SF la Târgul Cărții.