Stephen King – povești fabuloase

De la agonie la extaz

Stephen King este unul dintre autorii mei preferați, mereu aștept cu nerăbdare să apară câte o carte nouă. Iubesc genul horror și genul thriller, iar domnul King îmi oferă o mulțime de variante extraordinare. Fiecare carte semnată de el este o adevărată călătorie, care reușește să te țină cu sufletul la gură, de fiecare dată, la fiecare pas.

Am să recunosc faptul că nu m-am înțeles bine cu Stephen King de la început. Nu știu de ce nu am găsit calea spre el, poate pentru că am început cu cărțile lui science fiction, stil cu care eu nu sunt atât de bună prietenă. Și după aceea am făcut o pauză, pentru că am judecat greșit stilul lui de scriere. Sigur că toată lumea îl iubea și vorbea despre el, în timp ce mie mi se părea supraevaluat, greu de înțeles.

Dar apoi s-a întâmplat ceva, am văzut Rose Red, un film care mi-a rămas în suflet, iar Stephen King a fost scenarist. Mi-am dat seama atunci că poate merită o șansă, că poate este despre mine și nu are legătură cu stilul lui de scriere. Și am zis să încerc altceva, așa că am început cu „Jocul lui Gerald”, o carte care m-a dat pe spate. Nu vreau să încep să povestesc despre ce este vorba, pentru că merită citită și savurată. Dar pot spune faptul că este foarte interesantă și neașteptată. La un anumit moment am zis: de ce nu mi-a trecut prin cap așa ceva?

Și după această carte nu m-am mai putut opri, am mers mai departe și mi-am dat seama ce lumi minunate creează acest autor, ce personaje complexe, uneori ciudate, alteori amuzante, cert este că nu te mai poți sătura de ele.
Mie îmi plac vampirii, am o obsesie cu ei și am observat că au fost reprezentați în foarte multe feluri, așa că am fost foarte curioasă să aflu cum îi vede King, am citit cu nerăbdare Salem’s Lot. Îi place tipologia vampirului chel, subțire și cu degete lungi. M-am întrebat cam ce ar putea să însemne asta, în sensul că eram obișnuită cu reprezentarea frumoasă a acestor creaturi. Dar poate că are dreptate, până la urmă sunt blestemați, morți în viață, nu ar avea de ce să fie frumoși.

M-am îndrăgostit de Holly

Până la urmă am găsit un personaj de care m-am îndrăgostit și se pare că și King, pentru că pe Holly o aduce peste tot. Totul a început cu seria Bill Hodges, care mi-a plăcut la nebunie, bineînțeles, pentru că este thriller și m-a ținut cu sufletul la gură, m-am întrebat cine este criminalul și ce vrea de la noi. În această serie a apărut Holly, ca personaj secundar, mai precis în cartea Mr. Mercedes, volumul unu al seriei.

Dar Holly merita mult mai mult decât să fie un personaj secundar, așa mi-am zis, pentru că mi-a plăcut foarte mult de ea, de ciudățeniile ei, de mintea ei interesantă și captivantă. Am crezut că totul s-a sfârșit în momentul în care personajul principal al seriei, detectivul Bill Hodges, a murit.

Dar, din fericire pentru mine, nu s-a terminat acolo, pentru că Holly a mers mai departe. Am găsit-o în cartea „Intrusul” și apoi mai departe în cartea „Un strop de sânge”.

Totuși Stephen King nu s-a oprit și ne-a adus cartea „Holly”, lucru care pe mine m-a bucurat nespus. Este o poveste senzațională, m-a mirat, mi-a plăcut, m-a dat peste cap și evident, acum aștept următoarele aventuri ale acestui personaj minunat.

Viața fantastică a lui Stephen King

Totuși, cred că merită să discutăm și despre autorul acesta minunat, despre viața lui, care pare scoasă din povești. La un anumit moment am început să mă gândesc la el, la omul King. Oare prin ce a trecut autorul care scrie asemenea minunății, a cărui imaginație este atât de bogată. Și citind despre el, am descoperit multe și am înțeles și mai multe despre scrierile și personajele lui.

Viața lui Stephen King nu a fost ușoară, tatăl lui a abandonat familia, iar mama lui l-a crescut pe el și pe fratele lui cu greu. King a început să scrie de la o vârstă fragedă și a început cu povestiri. A terminat facultatea, s-a căsătorit și a devenit profesor de liceu. Dar lucrurile nu mergeau prea bine, din punct de vedere financiar, toată familia locuia într-o rulotă.

În acest timp a publicat povești într-o serie de reviste, pentru a mai face un ban, dar lucrurile păreau tot mai grele și mai negre pentru el. A început să consume alcool, o problemă cu care s-a luptat mulți ani.

M-a durut sufletul când am citit despre lupta lui, despre felul în care s-a apucat de lucru la mai multe romane, dar nu reușea să le termine. M-am apropiat și mai tare de el când am aflat că și-a aruncat la gunoi o lucrare, despre care a crezut că nu este bună de nimic. Am ajuns să mă întreb dacă acest episod este obligatoriu în viața scriitorilor. Sigur, unii aruncă la gunoi, alții folosesc flăcările, fiecare cu sfârșitul care spune mai multe.

„Carrie” este primul său roman care a atras atenția unei edituri, chiar dacă oferta pe care a primit-o atunci a fost foarte mică. Autorul s-a îngropat și mai adânc în vicii și în tristețe, până când familia și prietenii au organizat o intervenție, care a fost cu succes.

Aventurile lui King nu s-au terminat așa, pentru că în 1999 a avut un accident de mașină. A suferit mai multe operații, a fost sub tratament și a vorbit despre durerile pe care a trebuit să le suporte. Din cauza asta, în 2002, a anunțat că nu va mai avea să scrie, pentru că poziția de scriere îi era extrem de dificilă. Din fericire domnul Stephen King nu s-a ținut de cuvânt. Ce bucurie! Sunt sigură că nu i-a fost ușor, dar nu s-a lăsat.

Sigur că lucrurile au început să arate diferit pentru el și pentru întreaga familie și a avut norocul să fie văzut, să fie recunoscut. Stau și mă gândesc oare câți scriitori talentați există în lumea asta, oameni care nu au norocul de a se ridica. Mă întreb și ce anume face diferența.

Mi se pare că pentru Stephen King lucrurile s-au schimbat complet după accident. A semnat un contract cu Marvel Comics și a început să vândă, să fie din ce în ce mai faimos. King a declarat că el va rămâne mereu un susținător al editurilor mici, că nu a uitat de unde a plecat și cum a fost începutul lui. King a publicat și romane mai vechi sub un pseudonim, pentru că era curios dacă se vor vinde și în momentul în care nu vor fi semnate de un scriitor deja cunoscut.

Oricum, viața acestui minunat autor a fost foarte interesantă, cu multe suișuri și coborâșuri, dar ne bucurăm de existența lui și de faptul că le împărtășește cu publicul. De asemenea, ne bucurăm de faptul că este alături de noi și așteptăm, cu nerăbdare, următoarele sale titluri.

Un final deschis

M-am obișnuit să fiu surprinsă de Stephen King, așa a fost relația noastră încă de la început și poate că mulți dintre voi au pățit asta, cu el, sau alți scriitori, cu care nu ați pornit bine, sau poate că nu a fost așa cum v-ați imaginat, dar apoi lucrurile s-au schimbat.

Așa că eu aștept să văd ce etapă urmează, ce minunăție semnată Stephen King mă va da peste cap. Sper să fie în curând, pentru că sunt nerăbdătoare.