Platon \u2013 Republica<\/strong><\/em>. O carte fundamental\u0103 despre bazele condi\u021biei politice instituite \u00eenc\u0103 de antici. Despre cum e posibil\u0103 politic\u0103, ce \u00eensemn\u0103 dreptate, judecat\u0103 bun\u0103, rela\u021bie de putere \u0219i cum se impune dreptatea \u00een ora\u0219ul-stat.<\/p>\n\n\n\n Machiavelli \u2013 Principele<\/a><\/strong>. <\/em>O carte foarte iubit\u0103 \u0219i folosit\u0103, considerat\u0103 un soi de tratat al politicii moderne pentru caracterul s\u0103u lipsit de utopism, plin\u0103 de realism \u0219i pragmatism deseori cinic trec\u00e2nd peste clasicele valori politice.<\/p>\n\n\n\n Thomas Hobbes<\/em> – Leviatanul<\/a><\/em><\/strong>. <\/em>Filosoful englez Thomas Hobbes (1588-1679), unul dintre fondatorii teoriei contractului social, credea c\u0103 oamenii ar trebui s\u0103 cedeze o parte din drepturile lor naturale puternicului Leviatan al statului pentru a-\u0219i g\u0103si siguran\u021ba. Tratatul a devenit unul dintre cele mai importante studii privind teoria puterii \u0219i a avut o influen\u021b\u0103 enorm\u0103 asupra dezvolt\u0103rii culturii, filosofiei \u0219i structurii politice a societ\u0103\u021bii moderne.<\/p>\n\n\n\n John Locke – Al doilea tratat despre c\u00e2rmuire<\/strong>. <\/em>Locke este p\u0103rintele liberalismului iar tratatul despre guvernare con\u021bine conceptul social \u0219i politic al lui Locke – teoria monarhiei parlamentare constitu\u021bionale. John Locke<\/a> se \u00eentreab\u0103 care este esen\u021ba guvernului \u0219i de ce este acesta necesar. El este convins c\u0103 oamenii sunt \u00eenzestra\u021bi cu drepturi indiferent de existen\u021ba guvernului – de aceea le numim drepturi naturale, dac\u0103 ele exist\u0103 prin natur\u0103 iar oamenii creeaz\u0103 guverne pentru a-\u0219i proteja drepturile. Dar dac\u0103 guvernul \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te acest rol, oamenii au dreptul s\u0103 se revolte. Cel mai bun mod de a men\u021bine guvernul pe calea cea bun\u0103 pentru societate este un sistem de guvernare reprezentativ\u0103.<\/p>\n\n\n\n Jean-Jacques Rousseau – Contractul social<\/a><\/strong>.<\/em> Este un tratat privind natura puterii politice \u0219i legitimitatea guvern\u0103rii. Rousseau sus\u021bine c\u0103 singura form\u0103 legitim\u0103 de guvernare este cea care se bazeaz\u0103 pe consim\u021b\u0103m\u00e2ntul celor guverna\u021bi \u0219i c\u0103 singura modalitate de a asigura acest lucru este prin intermediul contractului social. El sus\u021bine c\u0103 contractul social este un acord voluntar \u00eentre oameni \u0219i guvern, \u00een care oamenii renun\u021b\u0103 la unele dintre drepturile lor naturale \u00een schimbul protec\u021biei \u0219i beneficiilor guvernului. Jean-Jacques Rousseau<\/a> spunea, de asemenea, c\u0103 guvernul ar trebui s\u0103 se bazeze pe voin\u021ba general\u0103 a poporului \u0219i c\u0103 puterea \u0219i capacitatea acestuia ar trebui s\u0103 fie limitate. De asemenea, el sus\u021bine c\u0103 guvernul ar trebui s\u0103 fie responsabil \u00een fa\u021ba poporului \u0219i c\u0103 ar trebui s\u0103 se bazeze pe principiile libert\u0103\u021bii, egalit\u0103\u021bii \u0219i fraternit\u0103\u021bii. Ideile lui Rousseau au avut o influen\u021b\u0103 profund\u0103 asupra dezvolt\u0103rii democra\u021biei moderne \u0219i a conceptului de drepturi ale omului.<\/p>\n\n\n\n Alexis de Tocqueville \u2013 Despre democra\u021bie \u00een America<\/strong><\/em>. Aceast\u0103 carte a omului de stat, istoricului \u0219i scriitorului francez Alexis de Tocqueville (1805-1859) este o lucrare important\u0103 printre multele scrise de c\u0103l\u0103torii europeni despre America. \u201eDespre democratie \u00een America<\/a>\u201d este un mixaj foarte complex de note de c\u0103l\u0103torie, cercetare, document, eseu filosofic \u0219i jurnalism. Autorul analizeaz\u0103 exhaustiv condi\u021biile obiective de existen\u021b\u0103, structura statal-politic\u0103 \u0219i via\u021ba cultural\u0103 \u0219i social\u0103 a Statelor Unite ale Americii, care se transforma sub ochii genera\u021biei lui Tocqueville din \u201eperiferia civiliza\u021biei\u201d, din Lumea Nou\u0103 pu\u021bin cunoscut\u0103 Europei \u00eentr-un factor real al politicii mondiale.<\/p>\n\n\n\n Karl Marx \u0219i Friedrich Engels – Manifestul comunist<\/strong><\/em>. Manifestul a determinat mult timp direc\u021bia g\u00e2ndirii publice care devine relevant \u0219i ast\u0103zi ca o m\u0103rturie istoric\u0103 important\u0103 \u0219i o \u201ecapodoper\u0103 a elocven\u021bei politice\u201d, dup\u0103 cum l-a numit Umberto Eco<\/a>. Karl Marx<\/a> \u0219i Friedrich Engels au consemnat \u00een ea situa\u021bia economic\u0103 \u0219i politic\u0103 actual\u0103, dar timpul a ar\u0103tat c\u0103 au devenit vestitori ai evenimentelor globale viitoare. Tip\u0103rit\u0103 \u00een 1848, cartea s-a v\u00e2ndut \u00een num\u0103r foarte mare \u00een \u00eentreaga lume. Publicat\u0103 \u00een milioane de exemplare, a stat pe rafturile personalit\u0103\u021bilor marcante ale vremii. Pu\u021bini g\u00eenditori au avut o critic\u0103 at\u00e2t de solid\u0103 adus\u0103 capitalismului \u0219i au influen\u021bat at\u00e2t de mult g\u00e2ndirea politic\u0103 modern\u0103.<\/p>\n\n\n\n John Stuart Mill – Despre libertate<\/strong>. <\/em>Este un eseu filosofic despre etic\u0103, societate \u0219i politic\u0103 publicat \u00een 1859. Eseul \u201eDespre libertate<\/a>\u201d este cel mai bine v\u0103zut ca un manifest pentru o societate deschis\u0103. Cum se poate g\u0103si echilibrul corect \u00eentre libertatea individual\u0103 \u0219i controlul guvernamental? Cartea lui Mill a devenit analogul politic al c\u0103r\u021bii lui Adam Smith \u201eBog\u0103\u021bia na\u021biunilor\u201d<\/em>, deoarece ofer\u0103 o defini\u021bie valid\u0103 a libert\u0103\u021bii individuale \u0219i a limitelor guvernului. Potrivit lui John Stuart Mill<\/a>, libertatea asigur\u0103 autoexprimarea individual\u0103, dar conduce, de asemenea, la realizarea poten\u021bialului societ\u0103\u021bii \u00een ansamblu, deoarece toate problemele sunt deschise dezbaterii, ceea ce face ca progresul social \u0219i \u0219tiin\u021bific s\u0103 fie mai rapid.<\/p>\n\n\n\n Hannah Arendt – Originile totalitarismului<\/a><\/strong>. <\/em>Cartea lui Arendt este un studiu al originilor \u0219i ideologiei nazismului \u0219i stalinismului \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea, prin prisma antisemitismului, imperialismului \u0219i totalitarismului. Arendt urm\u0103re\u0219te apari\u021bia regimurilor totalitare naziste \u0219i stalinist \u0219i modul \u00een care aceste regimuri au func\u021bionat ca forme de guverne. Arendt<\/a> sus\u021bine c\u0103 imperialismul, nu na\u021bionalismul, a stat la baza succesului mi\u0219c\u0103rilor totalitare \u0219i sus\u021bine c\u0103 mi\u0219c\u0103rile totalitare au utilizat ideologiile antisemite \u0219i rasiste ale epocii. Arendt \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce a condus la succesul puternic al mi\u0219c\u0103rilor panna\u021bionaliste germane \u0219i ruse \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, la regimurile totalitare care au dominat Europa \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea. Arendt crede c\u0103 \u00een\u021belegerea \u0219i studierea mi\u0219c\u0103rilor totalitare ajut\u0103 omenirea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine cauzele acestora \u0219i s\u0103 previn\u0103 repetarea lor \u00een viitor.<\/p>\n\n\n\n Daron Acemoglu, James A. Robinson – De ce e\u0219ueaz\u0103 na\u021biunile. Originile puterii, ale prosperit\u0103\u021bii \u0219i ale s\u0103r\u0103ciei. <\/strong><\/em>Acesta este unul dintre cele mai importante bestselleruri de economie politic\u0103 din ultima perioad\u0103. A fost l\u0103udat\u0103 de cei mai importan\u021bi economi\u0219ti din lume \u0219i a primit o serie de premii interna\u021bionale prestigioase. Autorii c\u0103r\u021bii fac o \u00eencercare conving\u0103toare de a r\u0103spunde la una dintre cele mai importante \u00eentreb\u0103ri ale economiei politice: de ce bog\u0103\u021bia lumii este at\u00e2t de inegal distribuit\u0103 \u00eentre \u021b\u0103rile \u0219i regiunile lumii? R\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare este dat cu ajutorul unui material istoric extrem de amplu, care transform\u0103 cartea \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 enciclopedie a g\u00e2ndirii avansate de economie politic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/10\/37288363-c168-409f-a2de-dc37126f88c3.jpg\")
<\/figure>