La jum\u0103tatea secolului al XIX-lea procesul de modernizare determina apari\u021bia de institu\u021bii private pentru produc\u021bia \u0219i distribuia de carte din capitala. Atins \u00een articolul trecut fenomenul monopolului clerului pe tipografii \u0219i a controlului volumelor editate de c\u0103tre func\u021bionarii cur\u021bii domne\u0219ti. Tipografia din Ci\u0219meaua Mavrogheni fondata \u00een 1817 \u00een apropierea Bisericii Izvorul T\u0103m\u0103duirii era singura Tipografie privata din Bucure\u0219ti \u0219i ob\u021binuse o oarecare independenta dar statutul de monopol \u0219i politica proprietarilor urma sa o arunce \u00eentr-un r\u0103zboi juridic cu unul dintre cei mai influen\u021bi intelectuali ai vremii.<\/p>\n
Ion Heliade-Radulescu<\/a> face parte din figurile cheie ale mi\u0219c\u0103rii prepa\u0219optiste \u0219i achizi\u021bionarea de catre acesta a Tipografiei de la Ci\u0219mea reprezinta un un pas important din istoria mi\u0219c\u0103rii revolu\u021bionare. \u00cen 1828 Heliade-Radulescu<\/a> ini\u021biaz\u0103 apari\u021bia primei gazete romane\u0219ti periodice un instrument de presa destinat promov\u0103rii culturii \u0219i identit\u0103\u021bii na\u021bionale. Con\u0219tient ca orientarea politica a proprietarilor Tipografiei de la Ci\u0219mea ii va determina sa se opun\u0103 proiectului, autorul cauta ini\u021bial publicarea gazetei al\u0103turi de alte texte cu caracter na\u021bional \u00een cadrul tipografiilor clericale. Are un succes limitat ierarhia bisericeasca fiind iritata de apari\u021bia publica\u021biilor laice. Solu\u021bia este temporara dar ii ofer\u0103 suficient timp pentru achizi\u021bionarea unei prese \u0219i \u00een urma manevrelor juridice dibace a licen\u021bei tipografice de la v\u0103duva proprietarului Tipografiei de la Ci\u0219mea. Totodata face o \u00een\u021belegere cu librarul Iosif Romanov pentru distribu\u021bia ziarului \u0219i a c\u0103r\u021bilor tip\u0103rite.<\/p>\n Conform practicilor vremii, libr\u0103riile desf\u0103\u0219urau activitatea editoriala, acestea comercializ\u00e2nd \u00een principal produc\u021bia proprie. Odat\u0103 cu relaxarea condi\u021biilor de publicare dup\u0103 1848, Romanov \u00ee\u0219i extinde activitatea \u00een ceea ce prive\u0219te produc\u021bia de carte, afacerea acestuia put\u00e2nd fi considerata prima editura \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului din \u021bara.<\/p>\n Socec & Co.Cea mai importanta afacerea editoriala din a doua jum\u0103tate a secolului ii apar\u021bine lui Ion V. Socec. Acesta \u00ee\u0219i \u00eencepe activitatea la libr\u0103ria lui George Ioanid, unde \u00ee\u0219i influen\u021beaz\u0103 angajatorul sa ini\u021bieze activitatea editoriala. Ulterior p\u0103r\u0103se\u0219te libr\u0103ria lui Ioanid \u0219i \u00ee\u0219i fondeaz\u0103 propria afacere pe care reu\u0219e\u0219te \u00een 1871 sa o transforme \u00een editura. Promovarea diversit\u0103\u021bii volumelor puse \u00een v\u00e2nzare face din Socec & Co. cea mai mare libr\u0103rie \u0219i editura din \u021bara pana la la sf\u00e2r\u0219itul secolului.<\/p>\n Deceniile finale ale secolului al XIX-lea au cunoscut al\u0103turi de dezvoltarea statului o cre\u0219tere substan\u021biala a pie\u021bei literare, \u00een aceasta perioada ap\u0103r\u00e2nd o serie de librarii si edituri importante precum Alcalay & Co., Minerva, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103. Tot in aceasta perioada la editura libr\u0103riei Alcalay & Co apare Biblioteca pentru to\u021bi, cea mai longeviva colec\u021bie de carte din istoria literaturii romane.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La jum\u0103tatea secolului al XIX-lea procesul de modernizare determina apari\u021bia de institu\u021bii private pentru produc\u021bia \u0219i distribuia de carte din capitala. Atins \u00een articolul trecut fenomenul monopolului clerului pe tipografii \u0219i a controlului volumelor editate de c\u0103tre func\u021bionarii cur\u021bii domne\u0219ti. Tipografia din Ci\u0219meaua Mavrogheni fondata \u00een 1817 \u00een apropierea Bisericii Izvorul T\u0103m\u0103duirii era singura Tipografie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[10],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/328"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=328"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/328\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":369,"href":"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/328\/revisions\/369"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=328"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=328"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.targulcartii.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=328"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}