Elenic si Crestin - Endre V. Ivanka
Despre Elenic si Crestin - Endre V. Ivanka
Referindu-se la proiectul `Elenic si Crestin in viata spirituala a Bizantului timpuriu`, academicianul Vasile Adrian Caraba declara ca Origenism, Nestorianism, Arianism, Iconoclasm, Monofizitism sunt denumiri ale celor mai mari erezii crestine ce au tulburat Biserica in veacurile III – VIII, avand in comun gandirea elenica, gandire exprimata in structuri filosofice determinate clar de curente dominante ale vremurilor. Paradoxal, gandirea elenica are meritul de a fi infrant ereziile, prin modul bun de abordare, de incadrare a sa in spiritul credintei crestinesti. Cel mai bun exemplu prezentat de autorul Endre V. Ivanka este reprezentat prin Scoala Capadociana in care, prin aceleasi instrumente filosofice, ereziile antitrinitare ridicate in secolele III-IV au fost demontate. Nu Aristotel ori Platon in sine sunt figurile amenintatoare pentru Biserica si viata acesteia ci modul in care filosofia acestora e receptata. Desigur, pentru ereziarhi, aceste filosofii sunt normative, conceptiile despre om sau lume fiind preluate in litera, in vreme ce pentru parintii Bisericii gandirea este doar o ancilla theologiae – un instrument adecvat de exprimare a invataturilor lui Hristos.
Atunci cand trupul omului antic s-a acoperit cu vesminte bizantine austere, atunci cand sculptura impudica a grecilor a facut loc mozaicului religios cu figurile mistice, reflexive, sobre, tranzitia nu s-a petrecut de azi pe maine ci a fost nevoie de o lupta ideatica purtata intre carturarii epocii – rafinati cunoscatori ai filosofiei grecesti si sustinatorii crestinismului timpuriu. Iar pe fondul acestei dialectici a inflorit erezia sub diverse formule, toate abordate in studiul semnat de Endre V. Ivanka, `Elenic si Crestin in viata spirituala a Bizantului timpuriu`. Lucrarea sa admirata si bine documentata, o reala exegeza de filosofie crestina, greco-latina si istorie, prezinta ereziile fosilizate ale Bizantului ca parte integranta a insusi Bizantului, epoca fascinanta prin enigmele sale bine pazite, prin ardoarea Sfintilor Parinti, prin dezbaterile pe marginea icoanei, idolatriei, imaginii.