Feodor Dostoievski

Ordoneaza dupa:
Arata:
Scrisori despre literatura si arta
Editura: Cartea Romaneasca
Data aparitie: 1989
Numar pagini: 493
Acceptabila
14,99LEI
Acceptabila
Ultima bucata
-
buc
+
 
14,99LEI
Stoc: 0
Pe baza a 0 comentarii.
Adolescentul
Editura: Univers
Data aparitie: 1971
Colectia: Clasicii literaturii universale
Numar pagini: 680
Buna
32,99LEI
Buna
Ultima bucata
-
buc
+
 
32,99LEI
Stoc: 0
Pe baza a 3 comentarii.
Stoc epuizat
Amintiri din casa mortilor
Editura: Leda
Data aparitie: 2004
Numar pagini: 360
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Adolescentul
Editura: Pentru Literatura Universala
Data aparitie: 1961
Numar pagini: 600
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Fratii Karamazov
Editura: Litera
Data aparitie: 2022
Colectia: Prima mea lectura
Numar pagini: 124
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Le joueur. L'Eternal Mari.
Jucatorul. Sotul Etern. Feodor Dostoievski
Editura: D'Antan
Data aparitie: 1983
Colectia: Prestige
Numar pagini: 418
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Despre literatura si arta
Editura: Cartea Romaneasca
Data aparitie: 1989
Numar pagini: 494
Pe baza a 3 comentarii.
Stoc epuizat
Printul Valkovsky
Editura: Arania
Data aparitie: 1993
Numar pagini: 200
Pe baza a 1 comentarii.
Ordoneaza dupa:
Arata:

Activitate / viata


Carti scrise de Feodor Dostoievski
Feodor Dostoievski a fost unul dintre cei mai importanti scriitori rusi, lucrarile sale avand influenta profunda asupra literaturii, filosofiei, psihologiei si teologiei de secol XX. Cele mai cunoscute romane ale sale sunt Crima si pedeapsa, Idiotul, Fratii Karamazov si Demonii precum si nuvela Insemnari din subterana. De asemenea, Dostoievski a activat si in jurnalism.
Feodor Mihailovici Dostoievski se naste in octombrie 1821, la Moscova, in ultima parte a domniei tarului Alexandru I, o perioada haotica si instabila din istoria Rusiei. Potrivit contemporanului scriitorului, Aleksandr Herzen, in Rusia religia joaca un rol modest in educatie. Astfel ca la inceput de secol XIX parintii familiilor nu au mai fost atrasi de crestinismul ortodox desi au continuat sa isi boteze copiii in spiritul religiei si sa respecte formal ritualurile. In acest mediu se nasc si cresc mari scriitori ai epocii, ca Puskin, Lermontov, Gogol, Herzen, Turgheniev, Tolstoi sau Nekrasov.
Familia lui Dostoievski, insa, a fost diferita, Evanghelia avand un rol central. Tatal scriitorului, Mihail Dostoievski, avea origini lituaniene din regiunea Pinsk. Desi ii era rezervata o cariera clericala, asemenea tatalui si bunicului sau, fuge la Moscova in 1809 si se inscrie la Academia Imperiala de Medicina Chirurgicala si ulterior devine medic militar la un spital din Moscova unde o cunoaste in 1818 pe Maria Neceaieva, mama scriitorului. Cuplul a avut opt copii, Feodor fiind al doilea nascut. 
Ulterior familia achizitioneaza un domeniu restrans in Darovoie, un oras in apropiere de Moscova unde locuiesc pe timpul verii.
Feodor Dostoievski isi petrece copilaria in apartamentul de la spitalul pentru saraci Mariinsky si ulterior in casa de la tara, unde se joaca cu copiii taranilor si ii ajuta pe localnici la muncile campului. Sunt educati in spirit religios in pofida tendintelor vremii. Sunt invatati sa citeasca cu ajutorul unui abecedar religios iar guvernanta Alena Afrolovna va fi cea care ii va marca profund copilaria, relatandu-i viata sfintilor ortodocsi si citindu-i opere semnate de Puskin, Karamzin sau Derjavin.
In 1833 Feodor si fratele sau sunt inscrisi la o scoala franceza, instructorul de limba fiind Monsieur Souchard iar anul urmator sunt inscrisi la Cermak, cea mai buna scoala - internat din Moscova. Experienta de aici este una traumatizanta pentru Feodor si relatata ulterior in Adolescentul
Dupa moartea mamei din cauza tuberculozei, in 1837, el si fratele sau sunt trimisi la Academia Tehnica Militara din Sankt Petersburg. Desi ambii au chemare pentru literatura, se supun tatalui lor autoritar. Scriitorul nu este admis fara taxa, fratele sau este respins si se inscrie la Academia din Reval in Estonia iar tatal lor trece prin momente foarte grele: trebuie sa plateasca sume enorme pentru studiile copiilor, isi paraseste munca timpuriu si se retrage la tara, cade prada viciilor iar cu un an inainte de moarte are un copil nelegitim cu o menajera. Moare asadar in 1839, oficial din cauza apoplexiei, insa au existat si suspiciuni de crima. 
Pentru Fedor perioada petrecuta la academie a fost una de inadaptabilitate si insingurare. In pofida acestui fapt, isi continua studiile si este promovat in 1841 inginer cadet si poate locui in afara academiei. Scrie doua opere de teatru, Maria Stuart si Boris Godunov, ambele pierdute insa. In aceasta perioada frecventeaza piese de teatru, balet, concerte si cocheteaza cu jocurile de noroc. Dupa sustinerea ultimelor examene se multumeste cu functia de inginer proiectant si locuieste mai apoi impreuna cu un prieten al fratelui sau mai mare, Aleksandr Rizenkamp.
In timpul studiilor se imprieteneste cu Ivan Nikolaevici Sidlovsk, un tanar functionar public cu o vasta cultura literara. Cei doi il vor citi si discuta pe Homer, Shakespeare, Schiller sau Hoffmann. Dostoievski  publica in 1843 o traducere a romanului Eugenie Grandet si ulterior alte traduceri, insa fara succes. Mai mult, presiunea financiara il vor determina sa scrie un roman.
Dostoievski isi incepe cariera in 1844, scriitorul fiind influentat puternic de opera lui Gogol. In acelasi an se muta cu un prieten din studentie, Dmitri Grigorovici, iar in noul apartament isi va finaliza in 1845 primul roman, Oameni sarmani. Grigorovici ii va duce manuscrisul poetului Nikolai Nekrasov, care, la randul sau i-l va arata lui Belinski. Asadar, romanul este publicat in 1846 in almanahul Colectia din Sankt Petersburg.
Se bucura de apreciere o scurta perioada intrucat din cauza tineretii si a nervozitatii nu se poate controla si exprima parerea foarte buna cu privire la talentul sau. Este numit curand, asemenea lui Don Quijote, Cavalerul tristei figuri.
Dostoievski demisoneaza din postul de inginer militar in 1844 iar la inceputul anului 1846 publica nuvela Omul dedublat, care are parte de un tratament aspru din partea criticilor. In 1847 si 1848 apare Gazda (1847, nuvela), Nopti albe (1848, povestire) si Inima slaba (1848, povestire), carti in care autorul isi regaseste gustul pentru romantic si fantastic. In incercarea de a-si remedia reputatia dupa nenumarate esecuri, incepe primul roman lung, pe care il termina pana in momentul arestarii, Netoska Nezvanova. Face parte si dintr-un grupare utopist - socialista organizat de fratii Beketov in incercarea de a-si reveni dupa racirea prieteniei cu Belinski.
 
Este arestat si ulterior inchis intre 1849 si 1854 dupa ce este acuzat ca a citit in fata multimii si a propagat textul Scrisorii catre Gogol, formulat de catre Belinski. In timpul detentiei starea sa de sanatate se inrautateste, sufera crize de epilepsie si de reumatism la picioare iar ceilalti condamnati il trateaza cu dispret, il umilesc si il bruscheaza. In 1854 iese din detentie si este trimis sa ispaseasca un serviciu militar in Semipalatinsk, respectiv in batalionul de lupta al armatei siberiene. Locuieste aici pana in 1859, cand este eliberat din cauza sanatatii precare si se intoarce in Rusia.
Ajuns in Rusia, isi publica experientele traite in romanul Amintiri din casa mortilor in 1860 iar un an mai tarziu fratii Mihail si Feodor Dostoievski incep sa editeze propriul ziar, Vremea (Время). Urmeaza alte lucrari, printre care romanul Umiliti si obiditi in 1861. La ceva timp scriitorul isi paraseste tara si calatoreste in Germania, Belgia, Franta (ce il impresioneaza), Regatul Unit (unde in Londra il intalneste pe Aleksandr Herzen), Elvetia (impreuna cu Nikolai Strahov) cat si in nordul Italiei. Va publica asadar un eseu despre Europa si Rusia, Insemnari de iarna.
Dostoievski o cunoaste pe Apollinaria (Polina) Prokofievna Suslova, o tanara scriitoare cu care o relatie tumultoasa si care ii cere incontinuu lui Dostoievski sa divorteze de Maria Dmitrievna. Feminista convinsa, Polina este inspiratia pentru femeile din opera sa, respectiv Polina (Jucatorul), Nastasia Filipovna (Idiotul), Katerina Ivanovna Marmeladova (Crima si pedeapsa), Lizaveta Nikolaevna (Demonii), Katerina Ivanovna si Grusenka (Fratii Karamazov).
Aventura are loc un Occident, unde scriitorul cade prada jocurilor de noroc.
In 1863 ziarul celor doi frati este inchis de catre autoritati, astfel ca incep sa editeze Epoca, o alta publicatie din 1864. Proiectul dureaza doar un an insa. Fratele sau moare in 1864, la fel ca si sotia scriitorului, Maria Dmitrievna, dar si Apollon Grigoriev, cel mai cunoscut colaborator al ziarului. Tot in 1864 apare Insemnari din subterana, considerata aproape unanim de critici o capodopera.
Situatia financiara se inrautateste, este nevoit sa il intretina si pe fiul sau vitreg, Pavel Aleksandrovici Isaev iar in 1865 ii cere Polinei mana, dar aceasta refuza si relatia dintre cei doi se raceste.
Ulterior, aflandu-se intr-o situatie disperata, i se adreseaza editorului Feodor Stellovski. Se angajeaza ca va finaliza noi volume pana in 1866. Asadar, lucreaza concomitent la Crima si pedeapsa si Jucatorul, romanul promis lui Stellovski. Scriitorul angajeaza o stenografa, pe Anna Grigorievna Snitkina, care va transcrie dupa dictare intreg romanul, asa ca in foarte scurt timp Jucatorul este finalizat. Anna Grigorievna devine a doua sotie a scriitorului, iar in 1867 Anna si Dostoievski se stabilesc in Geneva.
Scriitorul incepe sa lucreze din 1867 la un nou roman dar dificultatile financiare si crizele de epilepsie il incetinesc. Primul copil, Sofia, se naste in 1868, insa moare de pneumonie trei luni mai tarziu. Ulterior, cuplul se muta in Vevey, apoi la Milano si Florenta. Romanul Idiotul este finalizat si publicat in 1869. Tot in acelasi an se naste al doilea copil, Liubov si scriitorul devine dependent de jocuri de noroc, viciu la care renunta in 1871.
 
In perioada 1868 si 1870, Dostoievski lucreaza la mai multe romane, respectiv Ateism, Viata unui mare pacatos si Eternul sot. Se intoarce in Rusia in 1871. Aici contribuie cu lucrari in ziarul Cetateanul in 1873 si pana anul viitor este redactor al publicatiei, lucrand in paralel la romanul Jurnalul unui scriitor. In 1871 se naste Feodor Feodorovici Dostoievski iar situatia financiara a familiei este din ce in ce mai grea, valoarea datoriilor ajungand la circa 25.000 de ruble. Vinde casa din cartierul Peski, se muta intr-un apartament si sufera de emfizem pulmonar.
Incepe un nou roman in 1874, Adolescentul, iar peste un an se naste ultimul copil al sau, Aleksei, ce va suferi de epilepsie pana la varsta de trei ani. Moare in urma unei crize puternice de peste douasprezece ore, ce o traumatizeaza pe sora mai mare, Liubov Dostoievskaia.
Romanul Demonii apare initial in 1872 si este republicat in 1873 de catre o companie infiintata chiar de sotii Dostoievski. Familia isi recastiga stabilitatea financiara dupa succesul romanului ce se vinde in 3000 de exemplare. Ulterior si romanul Adolescentul este finalizat.
In ultima parte a vietii este publicat Jurnalul unui scriitor, ce are un succes uluitor, iar in 1877 sufera patru atacuri epileptice. Un an mai tarziu este admis in consiliul de administratie al Societatii Slave de Binefacere din Sankt Petersburg, din care fac parte scriitori ca Victor Hugo, Ivan Turgheniev, Paul Heyse, Alfred Tennyson, Anthony Trollope, Henry Longfellow, Ralph Waldo Emerson si Lev Tolstoi iar in 1879 devine membru onorific al Academiei Ruse de Stiinte. 
Starea de sanatate i se inrautateste si nu reuseste sa isi vindece afectiunea pulmonara. Sufera o hemoragie pulmonara si moare in 1881. 

Opera


Importanta scriitorului Feodor Dostoievski este definitorie pentru literatura universala. A exercitat o influenta majora pentru scriitori si ganditori ca Friedrich Nietzsche, Franz Kafka, Sigmund Freud, Jean - Paul Sartre sau Albert Camus. In esenta, opera sa reflecta criza sociala si spirituala a Rusiei Tariste de secol XIX. 
Dostoievski se specizalizeaza in analiza starilor patologice ale mintii (nebunie, crima, sinucidere) si a unor procese extreme ca umilirea, furia ucigasa, dominatia tiranica ori auto - distrugerea. Mai mult, este considerat parintele existentialismului, in special datorita nuvelei Insemnari din subterana.
Lucrarile sale sunt traduse si comentate in peste 170 de limbi si sunt punctul de plecare pentru numeroase spectacole de teatru si filme celebre.
 
Romane si nuvele
 
Oameni sarmani, 1846
Omul dedublat sau Dublul, 1847
Gazda, 1847
Netoska Nezvanova, 1849
Visul unchiului, 1859
Satul Stepancikovo și locuitorii sai, 1859
Umiliti si obiditi, 1861
Amintiri din casa mortilor, 1862
Insemnari din subterana, 1864
Crima si pedeapsa, 1866
Jucatorul, 1867
Idiotul, 1869
Eternul sot, 1870
Demonii, 1872
Adolescentul, 1875
Fratii Karamazov, 1880
Povestiri
Domnul Proharcin, 1846
Un roman in noua scrisori, 1847
Nevasta altuia si un sot sub pat, 1848
O inimă slaba, 1848
Polzunkov, 1848
Un hot cinstit, 1848
Un pom de Craciun si o nuntă, 1848
Nopti albe, 1848
Micul erou, 1849
O intamplare penibila, 1862
Crocodilul, 1865
Bobok, 1873
Poveste de Craciun, 1876
Centenara, 1876
O femeie blanda sau Smerita, 1876
Mujicul Marei, 1876
Visul unui om ridicol, 1877
Colectie de eseuri
Insemnari de iarna despre impresii de vara, 1863
Jurnalul unui scriitor, 1873 - 1881
Traduceri
Eugenie Grandet, 1843
La derniere Aldini, 1843
Teatru
Maria Stuart (pierdut), 1841
Boris Godunov (pierdut), 1841
Evreul Yankel (pierdut), 1842/1843