Ion Budai-Deleanu

Ordoneaza dupa:
Arata:
Stoc epuizat
Tiganiada
Poema eroi-comica in 12 canturi Ion Budai-Deleanu
Editura: Institutul de Arte Grafice Oltenia
Data aparitie: 1928
Numar pagini: 514
Observatii: Editia a 2-a. Textul modernizat si introducerea intregita
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Tiganiada
Editura: Litera
Data aparitie: 1997
Colectia: Biblioteca scolarului
Numar pagini: 358
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Tiganiada
Tabara Tiganilor Ion Budai-Deleanu
Editura: 100+1 Gramar
Data aparitie: 2002
Colectia: Literatura Romana/Pagini alese
Numar pagini: 414
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Tiganiada
Seu Alexandria ai tiganeasca Ion Budai-Deleanu
Editura: Librariei Ciurcu
Data aparitie: 1900
Numar pagini: 216
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Trei viteji
Poema eroi-comica in patru canturi Ion Budai-Deleanu
Editura: Institutul de Arte Grafice Convorbiri Literare
Data aparitie: 1928
Numar pagini: 134
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Tiganiada Sau Tabara Tiganilor
Editura: Cartea Romaneasca
Data aparitie: 1935
Numar pagini: 80
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Tiganiada
Editura: Pentru Literatura
Data aparitie: 1967
Numar pagini: 356
Pe baza a 3 comentarii.
Stoc epuizat
Tiganiada
Poema eroi-comica in 12 canturi Ion Budai-Deleanu
Editura: Librariei Leon Alcalay
Colectia: Biblioteca pentru toti
Numar pagini: 272
Observatii: Carte recopertata pergamoid de epoca
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Tiganiada
Comentariu si text antologat de A. GH. Olteanu Ion Budai-Deleanu
Editura: Procion
Data aparitie: 1995
Numar pagini: 198
Pe baza a 4 comentarii.
Stoc epuizat
Tiganiada
Editura: Amarcord
Data aparitie: 1999
Colectia: Carti fundamentale ale culturii romane
Numar pagini: 540
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Tiganiada
Data aparitie: 1944
Colectia: Scriitorii Clasici Romani
Numar pagini: 356
Observatii: Carte recopertata pergamoid de epoca
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Tiganiada
Editura: Tiparul Oltenia
Data aparitie: 1928
Numar pagini: 514
Observatii: Editia a II-a
Pe baza a 2 comentarii.
Ordoneaza dupa:
Arata:

Activitate / viata


Carti scrise de Ion Budai-Deleanu
Ioan Budai-Deleanu, scriitor, lingvist, filolog, jurist, istoric si corifeu al Scolii Ardelene, s-a nascut la 6 ianuarie 1760 sau 1763 in Cigmau, comitatul Hunedoara. 
A urmat studii elementare in localitatea natala, Cigmau iar din 1772 a urmat seminarul Greco-Catolic din Blaj. Intre 1777 si 1779, Ioan Budai-Deleanu urmeaza cursurile Facultatii de Filosofie din Viena. Intre 1780 si 1783, se orienteaza spre Facultatea de Teologie, cu bursa in cadrul Colegiului Sf. Barbara. Devine doctor in filosofie si aprofundeaza cultura umanista, studiul limbii latine si al germanei, francezei si italianei. In decursul studiului in Viena, Budai-Deleanu concepe proiectul unui lexicon in 10 volume. Ioan Budai-Deleanu este reprezentant fruntas al Scolii Ardelene, impartasind convingeri iluministe ale lui Petru Maior, Samuil Micu si Gheorghe Sincai.
A activat in variate domenii precum pedagogie, administratie si stiinta. In perioada sederii in Viena, Budai-Deleanu a indeplinit slujba de psalt la Biserica Sf. Barbara. Urmatoarea activitate pe care o indeplineste este cea de profesor si prefect de studii in cadrul Seminarului de la Blaj. Cu toate ca chemarea sa a fost Biserica, din cauza conflictului cu episcopul Ioan Bob, a renuntat la dorinta de a fi hirotonisit ca preot. 
Firul destinului il trimite spre Liov, unde obtine scaunul de secretar juridic in tribunalul provinciei iar in 1796 avanseaza in functia de judecator la Curtea de Apel, functie pe care o detine intreaga viata. 
Numeroase lucrari literare sunt elaborate de Ioan Budai-Deleanu, multe dintre acestea ramase in manuscris si publicate postum, pe teme dintre cele mai diverse precum: pedagogie, drept, etnografie, istorie, lingvistica si, nu in ultimul rand, literatura. Acestora li se adauga si traduceri de opere literare si legislative. 
Ioan Budai-Deleanu se stinge la 24 august 1820, pe cand avea 60 de ani, in Liov – orasul adoptiv in care si-a trait mare parte din viata, in care a scris literatura valoroasa.
Ramane in literatura autohtona ca autor al primei epopei in limba romana – poemul eroi-comic ‘Tiganiada’. Este opera sa de capatai, este lucrarea ce trateaza subiectul alegoric cu tendinta satirica anti-feudala si anti-clericala. Alt poem satiric remarcabil semnat de Ioan Budai-Deleanu, ‘Trei viteji’, este opera ce valorifica motive ale lui ‘Don Quijote’, semnat de Cervantes. 
Ioan Budai-Deleanu ramane unul dintre fruntasii fii ai Scolii Ardelene si cel care, dupa cum afirma G. Ivascu, ‘muta in domeniul beletristicii vointa constructiva, innoitoare, patosul ideologiei social-politice si pasiunea educativa, luminatoare a  acestei Scolii’. Este artistul ce sudeaza intim cultura europeana a veacului, mostenirea clasica, cu idealuri si aspiratii ale exponentilor de maine ai neamului romanesc.
 

Opera


George Calinescu este cel care a remarcat geniul verbal al lui Ioan Budai-Deleanu, artistul ce atenueaza lipsa unui talent descriptiv. Analizand ‘Tiganiada’, capodopera scriitorului-reprezentant de seama al Scolii Ardelene, Calinescu aproba inventia verbala ce incepe de la numele personajelor, inventiile onomatopeice firesti si modelarea acestora in scop prozodic. 
Nicolae Manolescu, in paginile ‘Istoriei critice a literaturii romane’, evidentiaza valoarea aceleiasi opere nepretuite, ‘Tiganiada’, comparand poemul cu ‘Don Quijote’ si numindu-l satira si gluma, fantasmagorie si scriere simbolica, fictiune si critica a sa.
Ioan Budai-Deleanu, promotor al promovarii limbii romane literare, semneaza epopeea ‘Tiganiada’, opera unanim considerata maturitate literara, realizare artistica, scrisa cu mult timp inaintea vremii sale, intr-un timp si intr-un spatiu in care Cuvantul era la inceput. Critica usturatoare, protestul temerar impotriva asupririi feudale, este tesut armonios prin episoadele comice, prin inaltul continut al ideilor. Dincolo de unele stangacii minore, versificatia ‘Tiganiadei’ marcheaza o etapa semnificativa in dezvoltarea mijloacelor artistice proprii poemului epic iar versurile depasesc structura simpla a versului popular. 
Critica literara a consemnat limba proaspata in care opera lui Ioan Budai-Deleanu a fost scrisa. Este marele merit al acestui artist de a fi imbogatit limba literara prin intermediul limbii populare, prin promovarea acesteia din urma. Neologisme, regionalisme si expresii inovatoare au intrat in circulatie, in uzul curent datorita lui Budai-Deleanu, datorita artei sale si lucrarii de promovare a cuvantului romanesc. Poemul burlesc, parodic, reala ‘comedie a literaturii’, lucrare scrisa pe baza unei structuri complexe, continand elemenete hibride poate fi savurat, perceput si priceput astazi mai bine decat in secolul lui Budai-Deleanu, era in care contemporanii sai nu au acordat atentia cuvenita acestei capodopere, situand-o ‘dedesubtul’ vremii tocmai din cauza calitatii sale de a fi ‘deasupra’ vremii, ‘deasupra’ societatii, mai degraba pe intelesul posteritatii ce a cunoscut in profunzime arta literara si trucurile sale.
Ioan Budai-Deleanu este personalitatea complexa care, alaturi de alti scriitori ardeleni, prin activitatea sa literara si arta valoroasa, si-a propus sa demonstreze ca limba romana este capabila de a exprima sentimente, idei inalte si idealuri, de a deveni instrument al unei culturi superioare. Numeroase repere critice din ultimele decenii, fara a fi exhaustive, sunt cuprinzatoare si schiteaza o panorama interesanta a modificarii receptarii operei lui Ioan Budai-Deleanu, de la un statut de cvasi-curiozitate specific sfarsitului secolului al nouasprezecelea, catre statutul zilei de azi, de opera precursoare a modernitatii poeziei romanesti. Iar glosarul, comentarii, note, recenzii si critici aduc opera lui Ioan Budai-Deleanu la cel mai inalt filologic, decodand discursul particular al autorului, remarcand inestimabila valoare a scriitorului ardelean.
 
Opera
 
Literatura
Tiganiada sau Tabara tiganilor, I, 1875; II, 1877
Trei Viteji, 1928
 
Lingvistice
Temeiurile gramaticii romanesti, 1812
Dascalul romanesc pentru temeiurile gramaticii romanesti - lucrare neterminată, 1957
Teoria ortografiei romanesti cu litere latinesti - ciorna unei scrisori ample
Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae, 1812
Lexicon romanesc-nemtesc si nemtesc-romanesc, 1818
Scrieri lingvistice, 1970
 
Istorice
De originibus populorum Transylvaniae
De unione trium nationum Transylvaniae
Kurzgefasste Bemerkungen über Bukovina / Scurte observații asupra Bucovinei, 1894 Hungaros ita describerem
Hungari vi armorum Transylvaniam non occuparunt
 
Juridice
Randueala judecatoreasca de obste, 1787
Pravila de obste asupra faptelor rele si pedepsirea (a pedepsirii) lor, 1788
Carte de pravila ce cuprinde legile asupra faptelor rele, 1807
Codul penal, 1807
Codul civil, 1812
 
Pedagogice
Carte trebuincioasa pentru dascalii scoalelor de jos, 1786