Nicoara Potcoava - Mihail Sadoveanu
Despre Nicoara Potcoava - Mihail Sadoveanu
Moldova anilor 1500, dupa moartea lui Stefan cel Mare, trecuse prin nenumarate urgii: foamete, ciuma, razboaie, tradari si asupriri. Dar in 1576 un grup de osteni condus de Nicoara Potcoava si Alexandru, fratele sau, traverseaza Nistrul si organizeaza atacul asupra palatului domnesc din Iasi. Insa sunt nevoiti sa se retraga dupa o confruntare cu turcii din care Nicoara iese grav ranit. Pentru a-i deruta pe urmaritori, grupul condus de Nicoara merge spre vest, avand un scurt popas la Davideni, acasa la mazilul Andrei Davideanu, socru al parcalabului Irimia Golia. Ostenii raman aici cateva zile, pana cand Nicoara e vindecat. Mezinul Alexandru este cucerit de nepoata mazilului, Ilinca. In sat apar iscoadele domnesti si astfel, grupul se indreapta spre nord.
Vitejii merg spre padurea de pe valea Siretului si Somuzului si au ca puncte de trecere manastirea Pobrata, Dolhestii lui Sendrea, moara lui Barbacot din valea Somuzului. Ajung la curtea lui Iurg Liteanul, loc ruinat aflat la confluenta Sucevei cu Siret, loc in care s-au nascut fratii Potcoava. Drumetii traverseaza Siretul pe la Vercicani, apoi Prutul si, insotiti de capitanul Mitrea si de vatamanul Agapie, trec codrii Basarabiei spre vadul Lipsei, peste Nistru. Grupul e intarit de razesii din satele din apropiere si e asteptat pe Valea Oilor de bulucul turco-moldovean organizat de Sefer de la Vadu Rascului. E vineri, ziua in care musulmanii nu au voie sa verse sange si astfel se organizeaza lupta corp la corp intre Sefer si mezinul Alexandru. Potcoava castiga confruntarea iar Sefer e ucis dupa ce a incercat sa il atace miseleste pe moldovean.
Armata lui Nicoara Potcoava trece Nistrul si e intampinat pe malul ucrainean de pan Tadeus Kopitki alaturi dregatorii din targul Movilau. Urmatorul popas e Bratlau pentru intalnirea cu parcalabul Topa, trimis cu misiune acolo. Dupa ce se sfatuieste cu Iacob Lubis, camatar evreu ce ii aduce la cunostinta noutatile din Lehia, Nicoara merge la casa lui de la Zid Negru, aflata pe malurile Niprului.
Costandie Sah, hatmanul, stransese cazaci in taberele de la Ostrovul Moldovenilor si de la Lunca, adaugandu-se fosti osteni ai lui Ion-Voda care au fugit de traiul dificil din Moldova sub Petru Schiopul. Dintr-o scrisoare, Nicoara aflaca Ilinca e indragostita de el, nu de fratele sau Alexandru.
In toamna lui 1577, Nicoara Potcoava lupta contra ucigasului lui Ion-Voda, bas-buluc-basa Cigala iar acesta, desi reuseste sa fuga, patrunde calare in mlastina Cazac-Bunar si se scufunda. In curand, ostile conduse de Nicoara si de Sah merg spre Moldova. In drum spre Nistru, boierul Gavril Ciohoranu e prins si ucis. Se refugiase la Iampol si era un tradator al luptei de eliberare a tinutului moldovenesc de sub turci.
Ostenii se indreapta catre toate punctele de frontiera pentru a-i captura pe boierii tradatori. Dar domnitorul Petru Schiopul plecase din Moldova in urma cu doua saptamani, parasind tara pentru Tarigrad.
Oastea lui Potcoava intra in Iasi fara impedimente. Domnitorul cel nou ii numeste dregatori pe oamenii sai cei mai de incredere si organizeaza judecata boierilor tradatori si a celor ce au vandut tara. Alexandru pleaca la Davideni insa afla ca Ilinca e moarta si isi pierde mintile. Nicoara Potcoava afla ca parcalabul Irimia Golia isi formase o oaste cu care se indrepta spre Iasi. Organizeaza o capcana si il prinde viu pe boierul ce l-a vandut pe Ion-Voda. Golia e executat inaintea curtii domnesti iar Alexandru, cu mintea ratacita, il ucide pe capitanul Petrea, apoi se sinucide. Nicoara afla acum ca osteanul cel batran era tatal lui si al lui Alexandru. Luptatorii decedati, tata si fiu, sunt ingropati dupa doua zile langa biserica de sub dealul Copoului, facandu-se totodata si pomenirea lui Ion-Voda.
Dupa ospat Nicoara Potcoava se intoarce, alaturi de tovarasi credinciosi, la Pragurile Niprului. Dupa ce acesta pleaca, turcii ii ameninta pe poloni ca ii vor ataca daca Potcoava se va refugia pe pamantul lor. Potcoava e adus miseleste la Liov, intemnitat si executat. Inainte de a muri, Nicoara graieste ca Polonia e o tara de misei ingenunchiati in fata paganilor de turci. Dupa moartea lui Potcoava, ostenii sai pornesc o razmerita, omorandu-l pe Roman Barba-Rosa tradatorul si rapind trupul hatmanului pentru a-l inmormanta la Zid Negru.
In 1578 Neculai Stramurare afla ca numerosi moldoveni vor sa treaca Nistrul pentru a se alaturi armatei de viteji conduse de Ghita Botgros si decide sa ii ajute sa ajunga la Pragurile Niprului. Stramurare spune ca faptele de arme ale lui Nicoara Potcoava au intrat in legenda si ca figura hatmanului ii va inspira pe nenumarati alti viteji sa mearga la lupta pentru eliberarea tarii.
Link-uri utile:
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicoar%C4%83_Potcoav%C4%83_%28roman%29
- http://www.istoria.md/articol/574/Ioan_Nicoar%C4%83_Potcoav%C4%83,_domn_al_Moldovei
- http://www.crispedia.ro/Nicoara_Potcoava__de_Mihail_Sadoveanu__comentariu_literar__rezumat_literar__aprecieri_critice_
- http://www.tribunanoastra.org/2012/02/cum-ajuns-nicoara-potcoava-idolul.html