Carti Panait Istrati

Ordoneaza dupa:
Arata:
Stoc epuizat
Editura: Cartea Romaneasca
Data aparitie:
Numar pagini: 224
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Editura: CARTEX 2000
Data aparitie:
Numar pagini: 192
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Editura: Institutul de arte grafice "Eminescu"
Numar pagini: 128
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Editura: Porto-Franco
Data aparitie:
Colectia: Biblioteca scolara
Numar pagini: 122
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Editura: Corint books
Data aparitie:
Colectia: Scriitori romani
Numar pagini: 162
Pe baza a 4 comentarii.
Stoc epuizat
Povestiri. Romane
Editura: Univers Enciclopedic Gold
Data aparitie:
Colectia: Opere Fundamentale
Numar pagini: 1204
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Editura: 100+1 Gramar
Data aparitie:
Numar pagini: 106
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Editura: Aldo Press
Data aparitie:
Colectia: Cartea Mea
Numar pagini: 106
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Editura: Vremea
Data aparitie:
Numar pagini: 208
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Editura: Vremea
Data aparitie:
Numar pagini: 198
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Povestirile lui Adrian Zografi.
Editura: Adeverul
Numar pagini: 192
Pe baza a 0 comentarii.
Stoc epuizat
Editura: Cugetarea
Data aparitie:
Numar pagini: 214
Pe baza a 1 comentarii.
Stoc epuizat
Editura: Jurnalul National
Data aparitie:
Colectia: Biblioteca pentru toti
Numar pagini: 334
Observatii: Vol. 45
Pe baza a 1 comentarii.
Ordoneaza dupa:
Arata:

Activitate / viata


Panait Istrati, autor roman ce a semnat opere literare in limbile romana si franceza, se naste la 10 august 1884 in Braila, sub numele de Gherasim Istrati. Este fiul nelegitim al Joitei Istrate si al unui contrabadist grec. 
Prima parte a vietii a petrecut-o in Baldovinesti unde a finalizat sase ani de scoala primara. A lucrat ca ucenic al unui carciumar, al unui vanzator ambulant si al unui brutar pentru a-si castiga painea. Un timp a lucrat si pentru Serviciul Maritim Roman, in postul de carbunar. In acest rastimp, de munca fizica, dificila, Panait Istrati a devorat intreaga literatura ce i-a iesit in cale. A sa viata s-a imbogatit spiritual prin paginile de literatura dar si prin calatorii si hoinareli ce l-au purtat prin Bucuresti, Alexandria, Constantinopol, Napoli, Cairo, Lausanne si Paris. 
Sunt notabile primele incercari literare din 1907 cu articolul ‘Hotel Regina’ din revista ‘Romania muncitoare’. Paginile aceleiasi reviste gazduiesc, intre 1910 si 1912, povestirile semnate de Istrati. Colaboreaza si cu alte reviste ale vremii si, cu pasi inceti dar siguri, se apropie de diverse cercuri socialiste.
In 1921, traind la Nisa in mizerie si boala, Panait Istrati incearca fara succes a-si pune capat zilelor, purtand in buzunar o epistola neexpediata catre celebrul scriitor Romain Rolland. Autorul francez este instiintat despre randurile lui Panait Istrati si raspunde pozitiv, incurajand scriitorul brailean sa continue in cariera literara. 
In 1923, este publicat ‘Chira Chiralina’, cu o prefata semnata chiar de laureatul Nobel Rolland. Urmeaza curand alte povesti geniale al lui Panait Istrati, autor contestat vehement de Nicolae Iorga, cel care a declarat ca opera apartine elocvent unui ‘hamal din portul Brailei’.
In 1927, Panait Istrati viziteaza orasele Kiev si Moscova, Rusia fiind locul in care il cunoaste pe autorul grec Nikos Kazantzakis cel care il mentioneaza mai tarziu, in paginile sale, pe scriitorul roman. Calatoriile in Rusia Sovietica atrag critici ale lui Istrati la adresa regimului comunist, critici ce il alieneaza de vechii prieteni de ideologie socialista, cei care l-au etichetat drept fascist. 
In anul 1930, Panait Istrati se intoarce in Romania natala iar in 1933 publica eseul ‘Omul care nu adera la nimic’ - viziunea sa in privinta independentei ce il separa, inca o data, de contemporani atragand contestari inflacarate. 
Se imbolnaveste de tuberculoza si se trateaza in Nisa insa la revenirea in tara, boala il rapune. La 16 aprilie 1935, izolat si singur intr-un sanatoriu din Filaret, Panait Istrati dispare intru eternitate. 
Lasa posteritatii proze si romane ce descriu universul proletariatului, randuri fascinante despre tinuturile de vis ale Brailei natale, ale Deltei Dunarii, lasa posteritatii amestecul de religii si rase si frumusetile oraselor pe care le-a parcurs de-a lungul vietii in batrana Europa.
 

Opera


Opera lui Panait Istrati ’intregeste peisajul literaturii’ autohtone. Alaturi de Sadoveanu si Rebreanu, autorul brailean ofera o ’unitara substanta epica’. Panait Istrati este cel ce aduna cele mai multe probleme, cei mai multi eroi, cea mai solida individualitate in opera sa, observa Perpessicius.
Cezar Petrescu remarca indicii de posibilitati nenumarate in opera lui Panait Istrati. Este lucrarea ce poate dezamagi prin temele brutale abordate ori ce poate fi considerata o ’opera intregita si durabila’, prin decenta, prin subtire si intuitiva finete de a eluda cuvantul trivial.
Tudor Vianu declara despre Panait Istrati ca este autorul ce renunta la formula romanului psihologic cel construit pe conflict si culminand cu o catastrofa si revine la povestire, la interesul deosebit pentru episod. Povestirile si experientele lui Panait Istrati sunt documente omenesti de ordin prim, sunt oglindiri ale proceselor de infiltratie balcanica in societatea romaneasca.
Garabet Ibraileanu este cel care subliniaza lipsa de ’literaturism’ in opera lui Panait Istrati, o diferenta specifica fata de contemporanii sai, o calitate esentiala a literaturii autorului pribeag. Este latura artistica ce a adus succesul rasunator al lui Istrati in Franta – un mediu prin excelenta cultural, o elita artistica intensa careia Panait Istrati i-a oferit ’un colt de natura rustic’ pentru oraseanul deprins cu parcurile sterilizate. Istrati este cel a inceput sa scrie ’din mijlocul vietii’, din exteriorul artei aducand simplitate, spontaneitate, un adevar al vietii nealterate in opera sa.
Criticul Mircea Zaciu considera ca mare parte din farmecul operei lui Panait Istrate se pierde la traducerea din limba franceza in limba romana. Paleta stilistica bogata, atmosfera orientala, pitorescul expresiei razbat din literatura franceza semnata de Istrati si nu din cea tradusa si adaptata in romaneste, regretabil.
Tezaur literar de substanta, unitate si pitoresc unde legenda se infiripa cu spirit catre realitate, reprezinta comoara nepretuita, nemuritoare oferita in dar de Panait Istrati iubitorilor de literatura ai vremii sale, ai timpurilor ce vor veni.
 
Opera
 
Cicluri autobiografice
Povestirile lui Adrian Zografi, 1928
 
Mos Anghel, 1924
Codin, 1925
Mihail, 1927
Casa Thuringer, 1933
Biroul de plasare, 1933
Rasarit de soare / Mediterana, 1934
 
Alte opere
Trecut si viitor, 1925
Nerantula, 1927
 
Editii
Opere alese / Oeuvres choises, editie bilingva romano-franceza, vol. I-IX, 1966-1984, vol VII
Opere. Povestiri. Romane, vol. I-II, 2003