Rudolf Joseph Lorenz Steiner, artist, filosof si ezoterist, s-a nascut la 25/27 februarie 1867 in Donji Kraljevec – pe atunci Austro-Ungaria, in prezent Croatia. Este fondator al antroposofiei – miscare spirituala si filosofie ezoterica cu radacini in filosofia idealista germana si in teosofie.

In copilarie, Steiner a fost educat in scoala publica din localitatea natala insa si la domiciliu, pentru scurt timp, din cauza unor divergente intre tatal sau si conducatorul institutiei de invatatamant. In 1879, familia se muta in localitatea Inzersdorf, permitand lui Rudolf sa se inscrie la Institutul de Tehnologie din Viena pentru a studia matematica, fizica, chimie, biologie, filosofie si literatura printr-o bursa de scolarizare valabila intre 1879 si 1883. In 1882, unul dintre profesori il recomanda pe Rudolf Steiner ca editor al unei publicatii nationale deosebit de importante, ce abordeaza lucrarile lui Goethe – oportunitate nemaintalnita pentru un tanar student fara lucrari publicate anterior sau alte realizari academice. Pana in 1896, Steiner colaboreaza, aprofundeaza si scrie articole nenumarate pe tema filosofiei lui Goethe, a lui Schopenhauer si despre scriitorul Jean Paul.

In anul 1891, Rudolf Steiner primeste doctoratul in filosofie la Universitatea Rostock din Germania, semnand o teza despre conceptul lui Fichte asupra ego-ului, lucrare mai tarziu extinsa si publicata intr-una dintre cartile filosofului austriac.

In anul 1897, Rudolf Steiner se indreapta spre Berlin. Devine proprietar, editor-sef si scriitor activ pentru jurnalul literar ‘Magazin fur Literatur’ prin care doreste sa atraga adepti ai filosofiei sale. Insa cititorii sunt indepartati de sprijinul nepopular acordat de Steiner lui Emile Zola iar publicarea corespondentei cu anarhistul John Henry Mackay conduce, in final, la esecul publicatiei.

In 1899, Rudolf Steiner se casatoreste cu Anna Eunicke, de care insa se desparte dupa doar cativa ani.

In anul 1904, succesul discursului sau teosofic il aduce pe Rudolf la conducerea Societatii Ezoterice a Germaniei si Austriei. In cadrul organizatiei, Steiner o cunoaste pe Marie von Sivers, cea care ii va deveni a doua sotie. Societatea cunoaste o notorietate uriasa sub conducerea lui Steiner, prin intermediul turneelor europene despre stiinta spirituala, concept inventat de artistul din fruntea sa, cel care a mentinut totdeauna o abordare originala in domeniul de activitate. Alaturi de alti membrii ai sectiunii germane, Rudolf Steiner formeaza in anii 1912/1913 un nou grup, Societatea Antroposofica.

In 1913, Steiner alaturi de noua Societate Antroposofica se angajeaza in construirea centrului artistic si teatrului Goetheanum, in Dornach, Elvetia. Cladirea a ars din temelii zece ani mai tarziu, cauza probabila fiind incendierea. Ambitiosul Rudolf decide constructia unei noi cladiri culturale, finisate in 1928, la 3 ani dupa moartea liderului.

Incepand cu 1919, Rudolf Steiner este invitat sa asiste in numeroase activitati practice precum Scoala Waldorf fondata in Stuttgart, Germania. In 1923, filosoful fondeaza Scoala Stiintei Spirituale – ‘organ de initiativa’ pentru cercetare si studiu, ‘sufletul Societatii Antroposofice’.

Dupa Primul Razboi Mondial, Steiner devine o figura publica controversata, propunand reforme sociale prin care cultura, politica si economia sa devina independente, inaintand solutii radicale privind Silezia Superioara si atragandu-si acuze de tradare a Germaniei.

Este o perioada zbuciumata pentru artistul acuzat ca ar fi o unealta a evreilor si atacat de extremistii nationalisti din Germania. De teama atacatorilor, din ratiuni de securitate, in 1923 Steiner renunta la locuinta berlineza. Din acelasi an, slabiciunile fizice si boala isi fac aparitia, afectandu-l rapid pe Rudolf Steiner.

Ultima sa conferinta are loc in septembrie 1924 iar ziua de 30 martie 1925 reprezinta sfarsitul.

Mostenirea literara oferita de Rudolf Steiner posteritatii este vasta. Literatura, eseistica, dramaturgie, vers mantric, filosofie si politica, autobiografia sunt printre pagini de valoare semnate de Steiner. Se adauga conferintele colectionate in aproximativ 300 de volume si schitele si ilustratiile realizate pe tabla in timpul discursurilor sale adunate in 28 de volume. Numeroase alte scrieri si publicatii au promovat, la randul lor, filosofia, pedagogia, ezoterismul, tezaurul arhitectural si sculptural, oferite noua de Rudolf Steiner.

Opera

Lucrarea semnata de Rudolf Steiner reprezinta o influenta asupra activitatii desfasurate de numeroase personalitati notabile printre care filosofii Owen Barfield, Albert Schweitzer si Richard Tarnas, scriitorii Micahel Ende, Saul Bellow, Selma Lagerlof si David Spangler, artistii Josef Beuys Murray Griffin sau Wassily Kandinsky, ezoteristul si pedagogul George Trevelyan, actorul si profesorul Michael Chekhov, oamenii de muzica Jonathan Harvey sau Bruno Walter.

Olav Hammer, desi un critic caustic al miscarii ezoterice in general, il considera pe Steiner ’probabil cel mai sofisticat purtator de cuvant al Traditiei Esoterice, din punct de vedere istoric si filosofic’.

Albert Schweitzer a declarat ca punctul comun intre el si Rudolf Steiner a fost actiunea de a prelua misiunea, pentru intreaga viata, de a lucra pentru emergenta unei culturi adevarate intrupate in idealul umanitatii, de a incuraja oamenii sa devina cu adevarat ganditori, ei insisi.

Robert Todd Carroll a spus despre artistul, filosoful si marea personalitate Rudolf Steiner ca ’unele dintre ideile sale asupra educatiei – de exemplu, educarea persoanelor cu handicap in mediul general al invatamantului – sunt demne de luat in considerare, desi planul sau de a dezvolta spiritul si sufletul inaintea intelectului nu poate fi admirat’.

In faza sa filosofica, Steiner a cautat sinteza intre stiinta si spiritualitate iar lucrarea sa in acesti ani – stiinta spirituala, cum este denumita, cauta sa furnizeze conexiunea intre calea cognitiva a filosofiei occidentale si nevoile interioare, spirituale ale fiintei umane. Scriitorul a evidentiat claritatea cugetului sau in lucrarea despre spiritualitate, realizand diferenta intre abordarea sa si alte abordari vagi ale misticismului.

Intr-o faza ulterioara, a lucrat intr-o varietate de medii artistice, incluzand teatru, arte dinamice, arhitectura. Dupa Primul Razboi Mondial, evolutia sa tinde catre educatia Waldorf, agricultura biodinamica, medicina antroposofica.

Steiner este promotor al individualismului etic, caruia i-a adus o componenta spirituala explicita, in cele din urma. Si-a bazat parte din lucrarea sa pe viziunea lui Johann Wolfgang Goethe, cea in care ’Gandirea nu este mai mult ori mai putin un organ al perceptiei precum ochii sau urechile; cum ochii percep culoarea, cum urechea percepe sunetul, astfel gandirea percepe idei.’

Firul consistent desfasurat in intreaga activitate condusa de Rudolf Steiner, inca din faza filosofica timpurie si pana in etapa orientarii spirituale, consta in telul de a demonstra ca nu exista limite esentiale care sa poata opri cunoasterea umana, care sa poate impiedica evolutia spiritului, care sa poata anihila cugetul, indiferent de rasa, popor, etnie, sex – simple categorii descriptive in care indivizii pot alege sa se integreze insa din care fiintele umane pot si se vor elibera.

Opera

Introduceri la scrierile de stiinte naturale ale lui Goethe, 1883

Linii fundamentale ale unei teorii a cunoasterii in conceptia goetheana despre lume, 1886

Adevar si stiinta, 1892

Filosofia libertatii, 1894

Friedrich Nietzsche: un luptator impotriva epocii sale, 1895

Mistica in zorii vietii spirituale a timpului nostru si legatura ei cu conceptia moderna despre lume, 1901

Crestinismul ca fapt mistic si misteriile antichitatii, 1902

Teosofia. Introducere in cunoasterea suprasensibila a lumii si a omenirii omului, 1904

Cum se dobandesc cunostinte despre lumile superioare?, 1904

Din Cronica Akasha, 1904–1908

Treptele cunoasterii superioare, 1905