In anul 1885 a debutat in circuitul conferintelor despre psihologia experimentala in cadrul Universitatii Sorbonne iar din 1888, Ribot a ocupat functia de profesor al acestei catedre la Colegiul Francez. Teza sa pentru doctorat pe tema ereditatii, republicata in 1882, este cea mai importanta si cunoscuta carte semnata de psihologul francez.

Dupa studiul metodelor experimentale si sintetice, Theodule Ribot a adus in atentie elemente fizice ale vietii mentale ignorand factorii spirituali si non-materiali din mediul uman.

Alaturi de numeroase alte articole, Ribot a scris despre Arthur Schopenhauer in ’Philosophie de Schopenhauer’ din 1870, despre psihologia contemporana nemteasca in ’La Psychologie allemande contemporaine’ din 1879 si patru monografii - ’Les maladies de la memoire’ din 1881, ’De la volonte’ din 1883, ’De la personnalite’ din 1885 si ’La Psychologie de l’attention’ din 1888, lucrari semnificative ce au furnizat informatii utile in studiul bolilor mintale.

Theodule Ribot, fondatorul psihologiei stiintifice franceze, celebru pentru contributii la studiul imaginatiei creatoare si la definirea legilor fundamentale ale regresiei memoriei, cunoscut pentru studii ale psihologiei sentimentelor, a decedat la la 9 decembrie 1916, la Paris.

Opera

Theodule Ribot este considerat de numerosi istorici ai psihologiei ca ‘parinte’ al disciplinei in Franta. A contribuit la dezvoltarea unei ‘noi psihologii’ independente de filosofie, bazandu-se pe metode ale stiintelor naturale. Insa, o asemenea tranzitie a intampinat o opozitie solida din partea practicantilor si adeptilor psihologiei metafizice traditionale dar si din partea reprezentantilor ‘spiritului stiintific’. Insa, in ciuda opozantilor, a comunitatii stiintifice rezervate inaintea lucrarii lui Ribot, psihologul a utilizat un cadru evolutionist pentru teza sa despre ereditate in care a introdus idei darwiniste si spenceriene. A revolutionat astfel psihologia si psihiatria franceza prin extinderea domeniilor si prin furnizarea unei explicatii stiintifice privind patologia mentala pe care abordarea contemporanilor la acel moment a esuat in a o descoperi. Lucrarea lui Ribot este o sinteza a biologiei, ideilor revolutionare, analizei ereditatii, adresata si in relatie cu griji sociale din ultimele trei decenii ale secolului al nouasprezecelea in Franta.

Eseurile semnate de Theodule Robot opereaza eficient diferentieri intre erori si adevar, demonstratii lucide si justificari, ratiune afectiva si judecata rationala, credinta subiectiva si convingerile obiective.

Fundatia si liniile definitorii ale conceptiei psihologice a lui Theodule Ribot isi mentin si in prezent valabilitatea, demonstrand inaintea psihanalizei ca esenta a motivatiei comportamentului omenesc este afectiva preponderent si ca, pentru obtinerea unei psihologii eficiente, se impun cercetari stiintifice solide, serioase.

Opera

La Psychologie anglaise contemporaine, 1870

L'Heredite. Etude psychologique, 1873

La Philosophie de Schopenhauer, 1874

La Psychologie allemande contemporaine, 1879

Les Maladies de la memoire, 1881

Les Maladies de la volonte, 1882

Les Maladies de la personnalite, 1885

La Psychologie du raisonnement : recherches experimentales par l’hypnotisme, 1886

La Psychologie de l'attention, 1888

Psychologie des grands calculateurs et des joueurs d’echecs, 1894

La Psychologie des sentiments, 1896