De ce merită să citești poezie în lumea de azi

De ce este poezia importantă pentru lumea noastră de astăzi? Dacă pornești  televizorul, probabil îți dai seama de ce. Da, este în mare parte un război al ratingurilor care portretizează lumea în care trăim astăzi ca fiind urâtă, haotică, violentă și fără milă. O lume fracturată.

Poezia este extrem de valoroasă, e antidotul împotriva tristeții, oboselii și singurătății. E ca un fir care străbate viața. Poezia, dacă o îmbrățișăm, ne poate oferi o modalitate de a empatiza unii cu alții. Multe titluri de cărți de poezie devin consilieri care ne ajută să ne înțelegem unii pe alții. Ne conduce departe de ură și violență, la iubire, milă și compasiune.

Spre exemplu, citirea poeziei și pieselor lui Shakespeare în lumea de astăzi rămâne relevantă deoarece, deși a fost scrisă acum mult timp, opera sa explorează în profunzime experiențele umane universale – dragostea, trădarea, puterea și frica existențială – care continuă să rezoneze și astăzi.

Deși limba poate părea inițial arhaică, 90% din vocabularul său este încă folosit, iar operele sale continuă să influențeze profund comunicarea și literatura engleză modernă.

Poezia, o forță fundamentală

La fel, poezia lui Paul Verlaine rămâne extrem de relevantă și accesibilă astăzi, fiind celebrată pentru profunzimea sa emoțională, muzicalitatea și influența asupra mișcărilor simboliste și decadente. Opera sa explorează teme atemporale precum dragostea melancolică, natura și dorul, încă studiate la cursurile de literatură.  Verlaine este considerat o personalitate literară internațională majoră, a cărui operă a influențat muzica, arta și poezia modernă.

Nu mai vorbim despre poeziile lui Walt Whitman, care rămâne profund relevantă astăzi, ca o forță fundamentală în literatura americană și nu numai. Sunt poezii care susțin democrația, individualismul și incluziunea. Stilul său de vers liber inovator e celebrat și acum și continuă să influențeze, la fel ca la Verlaine, poezia modernă.  

Whitman este adesea văzut ca un poet a cărui operă este mai importantă acum ca niciodată, oferind o voce a modernității care răsună în lumea contemporană.

Poezia lui Omar Khayyam

În special Rubáiyát, rămâne extrem de relevantă și semnificativă din punct de vedere cultural în lumea de astăzi, menținând un impact profund asupra literaturii, filosofiei și culturii. Opera lui Omar Khayyam, introdusă în mare parte în Occident în secolul al XIX-lea, este celebrată pentru profunzimea sa filosofică privind moartea și chemarea sa de a „profita de ziua de azi”.

Versurile lui Khayyam se concentrează pe natura trecătoare a vieții, inevitabilitatea morții și importanța de a ne bucura de momentul prezent. Aceste teme sunt atemporale și rezonează cu publicul modern, oferind o formă de îndrumare filosofică seculară.

Rubáiyát este o colecție de poezii persane (catrene) traduse și adaptate liber de scriitorul englez Edward FitzGerald în 1859, atribuite astronomului și poetului persan din secolul al XI-lea, Omar Khayyam.

Rubáiyát a fost tradus în peste 70 de limbi și a fost publicat în peste 2.000 de ediții, ilustrând atractivitatea sa durabilă la nivel mondial. Poezia lui Khayyam continuă să inspire filme, literatură și chiar muzica modernă. Opera sa este frecvent utilizată în artă și caligrafie.

Poezia este calea imediată către a deveni oameni mai buni

Nu în ultimul rând, moștenirea poetică semnată Maya Angelou este relevantă în special în lumea de azi. Maya a publicat peste 170 de poezii de-a lungul carierei sale, dintre care aproximativ 30 până la 35 sunt prezente în colecții importante. În lumea de astăzi, poezia ei rămâne extrem de relevantă și populară, fiind frecvent citată pentru concentrarea sa pe teme precum reziliența, justiția socială, identitatea și emanciparea.

Poezii precum „Still I Rise” și „Phenomenal Woman” sunt frecvent celebrate pe rețelele de socializare și citate ca imnuri pentru putere, încredere în sine și supraviețuire. Spre exemplu, „On the Pulse of Morning” (1993) a fost recitată la învestirea  președintelui Bill Clinton, această poezie constituind un apel renumit la unitate și speranță. Poezia lui Angelou este caracterizată de un amestec de versuri libere și narațiune lirică, adesea prezentând un limbaj colocvial care rezonează cu un public divers.

Poezia este calea imediată către a deveni oameni mai buni și ne ajută să realizăm că nu suntem atât de diferiți pe cât credem. Și în ciuda diferențelor noastre, nu suntem singuri în durerea, bucuria sau fericirea noastră.

Cum te poate face o poezie să te simți mai bine?

Așadar, dacă te simți trist sau dacă descoperi că anxietatea legată de viața de zi cu zi îți distorsionează experiența frumuseții din jurul tău, ancorarea într-o poezie ar putea ajuta. Cum te poate face o poezie să te simți mai bine? Orice poezie. Cuvintele se sprijină și se susțin reciproc; sunt împletite în sensul și ritmul lor, iar această acțiune subtilă scoate la iveală o muzică a cărei melodie și ritm ne vorbesc și ne încântă.

Așadar, citește o poezie cu voce tare. Ce efect are asupra ta? Iată o idee. Învață poezia. Învață orice poezie. Pe de rost. Apoi, când simți că ți se schimbă starea de spirit sau că ți se face frică, ascult-o în minte, rostește-o încet sau spune-o tare și clar.

Nu este vorba că o poezie este un talisman, dar de ce să nu o lași să fie o ancoră? De fiecare dată când o întâlnești, s-ar putea să vezi ceva nou sau să observi că ai citit-o sau ai spus-o puțin diferit.

De ce să citim poezie?

Suntem ocupați – atât de ocupați în zilele noastre; suntem asaltați de imaginile care ne spun cât de imperfecți suntem; Un flux constant de informații ne însoțește constant prin intermediul mediilor digitale. Așa că, de ce să nu ne vindecăm de acest flux prin poezie?  

Descoperă-te, spre exemplu, complet absorbit de comparația epică și de amploarea uimitoare a imaginilor și aluziilor din „Paradisul pierdut” de Milton.  Pe măsură ce citești, te-ai putea simți mai puțin singur într-o lume în care suntem adesea mereu „activi” și totuși potențial mai izolați.

Uneori, creăm din poezii un mic spațiu – chiar o lume.

Și o conștientizare că poezia, după cum spunea poetul galez Dylan Thomas ((1914–1953) „este ceea ce te face să râzi, să plângi, să taci, îți face unghiile de la picioare să sclipească, te face să vrei să faci asta sau aia sau nimic, te face să știi că ești și nu ești singur în lumea necunoscută, că fericirea și suferința ta sunt pentru totdeauna împărtășite și pentru totdeauna ale tale”.

Poezia este întotdeauna la locul ei, întotdeauna importantă, pentru a ne aduce bucurie sau relaxare. Este acea strângere de mână cordială care aduce cu ea cuvinte care să surprindă, să încânte. Își va avea întotdeauna locul ei și va fi întotdeauna importantă. Și poate, așa cum spunea Shelley, poeții sunt, la urma urmei, „legislatorii nerecunoscuți ai lumii”.