E un adevarat octombrie negru pentru literatura de spionaj. Luna a fost deschisa de moartea lui Tom Clancy pe data de intai si s-a incheiat cu decesul lui Gérard de Villiers pe treizieci si unu. Daca cei doi s-ar intalni pe taramul de apoi si s-ar confrunta in cadru unei competiti literare, probabil ca opera fiecaruia s-ar dovedi a fi fidel reprezentativa fata de cultura din care provine: Clancy cu discursul patriotic exagerat de genul “America e numarul unu si asta ii da dreptul sa faca ce pofteste” si Villiers cu aroganta depravata si pe alocuri nihilista ce poate caracteriza atat de bine nobilul decandent specific frantuzesc. Desigur incercam sa nu ne ghidam dupa astfel de stereotipuri culturale dar cei doi autori par a fi fost hotarati sa reflecte in imaginea lor publica un fel de tablou caricaturizat al defectelor asociate cu natiunile fiecaruia. Desigur, imaginea publica nu face opera niciunuia dintre ei mai putin interesanta mai ales daca observam ca dincolo de aspectele comerciale precum patriotismul orb al lui Clancy sau explicitatea sexuala a lui Villiers vastele opere ale ambilor autori contin o tona de insight-uri in mecanismele ascunse ce determina marile evenimente de pe scena geopolitica internationala.
Daca la Clancy acuratetea era data de numarul deosebit de mare de ore dedicate muncii de documentare, Villiers a beneficiat pe parcursul carierei sale de o sursa de informatie mult mai directa: insisi agentii serviciilor secrete. Se pare ca protagonistul cartilor din seria SAS, scrisa de Gerard de Villieres a reprezentat cheia ce a deschis pentru un autor de romane de duzina usile serviciilor secrete frantuzesti. Spionul Malko Linge, un agent CIA cu origini aristocratice, cunoaste izbitoare asemanari cu Alexandre de Marenches spion legendar si sef al SDECE, serviciul de spionaj si contraspionaj al Frantei. Prietenia dintre autor si de Marenches i-a oferit acestuia acces la informatii strict secrete timp de mai bine de douazeci de ani usurand substantial procesul creativ necesar elaborarii celor aprope doua sute de romane pe care de Villieres le-a publicat din 1965 pana in prezent. Romanele din seria SAS, populare si la noi s-au dovedit a avea precum in cazul lui Clancy adeseori carcter profetic, prevazand evenimente internationale. Spre deosevire de Clancy care ajungea la prefigurarea unor evenimente internationale pornind de la cercetare si analiza de Villiers declara cu nonsalanta ca informatiile i-au fost oferite inainte de desfasurarea evenimentelor, precum in cazul asasinarii presedintelui egiptean Anwar Sadat, publicata intr-un roman SAS cu sase luni inainte sa se petreaca in realitate despre care autorul declara ca a israelienii stiau ca urma sa se intample dar nu au facut nimic in privinta asta.
Notorietatea lui Gérard de Villiers in comunitatea serviciilor de informatii internationale era atat de mare incat membrii notabili ai acesteia isi faceau un obicei din a il vizita atunci cand ajungeau in Paris. Unul dintre spionii care ii ofereau informatii declara ca desi numele erau modificate, un cunoscator al lumii spionajului putea oricand sa isi dea seama ce personaje reale se acund in spatele protagosnistilor cartilor SAS. Aceasta calitate de insider in lumea serviciiilor secrete, ne face sa ne inchipuim ca multe dintre romanele publicate de recent decedatul scriitor francez sunt probabil cel mai apropiat document de o cronica a istoriei operatiunilor secrete din ultimele patru decenii. Tot ce trebuie sa faci este sa privesti dincolo de elementele specifice cartilor de duzina si sa citesti printre randuri.
Nu se adaugă comentarii.